Roșia Montană din România a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO, printr-un vot la care nu au existat nici obiecții, nici împotriviri. Decizia vine după aproape 20 de ani de controverse, proteste și dezbateri aprinse. Minele antice din Apuseni primesc astfel recunoaștere mondială și vor fi conservate astfel încât valoarea lor culturală și istorică să nu fie afectată. Titlul presupune, în același timp, că exploatarea minieră a zăcămintelor de aur și argint din Roșia Montană nu va începe prea curând. Compania canadiană Gabriel Resources, care deține drepturile de exploatare, cere despăgubiri de peste 4 miliarde de dolari.

Tian Xuejun, președintele Comitetului UNESCO: Lăsați-mă să felicit România în numele întregului Comitet pentru înscrierea zonei (n.r. de la Roșia Montană) pe lista patrimoniul UNESCO.

Experții de la Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor au apreciat că arheologia romană este extrem de răspândită și cuprinde zone de prelucrare a minereului, locuințe, clădiri administrative, zone sacre și necropole, unele cu construcții funerare cu arhitectură complexă. Toate acestea se adaugă celor șapte kilometri de galerii romane subterane și fac Roșia Montană unică în lume.

Susan Denyer, expert ICOMOS: Este nevoie ca un plan de conservare a zonei să fie dezvoltat. Așa cum este acum, integritatea și autenticitatea sunt adecvate, dar sunt foarte vulnerabile oricărei reluări a activităților de minerit.

UNESCO recomandă ca exploatările miniere să fie evitate în zonă, iar măsuri suplimentare să fie luate pentru prezervarea sitului.

Kelemen Hunor, președinte UDMR: Foarte bine că s-a luat această decizie. Trebuie să vină ministerul Economiei și ministerul Culturii cu propunere alternativă pentru locuitori. Acest lucru înseamnă bani și investiții, nu putem aștepta de la mineri să facă suc de zmeură bio.

Dan Barna, co-președinte USR PLUS: Ziua de azi e o victorie pentru clasa politică. După proteste devine obiectiv UNESCO. E o provocare transformarea zonei, dar azi e un element de bucurie. Să nu zicem „aoleu am protejat monumentul, nu o să mai avem bani să ne dezvoltăm…”.

Inclusiv președintele Klaus Iohannis a salutat intrarea peisajului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Nu toată lumea întâmpină vestea cu bucurie

Însă, nu toată lumea întâmpină vestea cu bucurie. Primarul din Roșia Montană se teme că localitatea va avea mai mult de pierdut decât de câștigat, și că cele aproximativ 300 de tone de aur și 1.400 de tone de argint estimate a fi în subsol vor rămâne neexploatate.

Eugen Furdui, primarul localității Roșia Montană: Decizia este defavorabilă pentru comunitate și bineînțeles și pentru țară, dar aceata este realitatea, nu ne putem opune. Beneficii nu va aduce comunității, decât greutăți, obligativități. Se blochează pe termen mediu și lung cea mai mare resursă de aur și argint din Europa, care este în Roșia Montană.

O licență de exploatare a zonei fusese eliberată încă din 1999 companiei canadiene Gabriel Resources. În 2013, aceștia au fost la un pas să primească undă verde pentru demararea activităților miniere, însă protestele de stradă au determinat statul român să oprească orice demers în acest sens. În privința unor exploatări viitoare, ministerul Culturii susține că nu se poate răspunde cu da sau nu.

Ștefan Bâlici, director în cadrul Ministerului Culturii: Orice activitate care se desfășoară în această zonă trebuie să se supună prevederilor legale, să nu deterioreze patrimoniul recunoscut la nivel internațional.

În prezent, România așteaptă decizia Curții de arbitraj de la Washington, în procesul cu firma Gabriel Resources. Compania cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea exploatării de la Roșia Montană.

#Rosia Montana #UNESCO

Concursul pentru ocuparea funcției de director general al S.A. „Moldtelecom” s-a încheiat anticipat, după ce ambii candidați admiși în etapa de selecție au decis să se retragă din competiție, scrie bani.md.

În aceste condiții, procedura de selectare a noului șef al companiei nu mai poate continua în formula actuală, iar concursul a fost oprit înainte de desemnarea unui câștigător.

Agenția Proprietății Publice (APP), care gestionează participația statului în cadrul companiei, urmează să informeze public despre deciziile ulterioare și despre eventuala organizare a unui nou concurs pentru funcția de director general al Moldtelecom.

Deocamdată, APP nu a comunicat motivele care i-au determinat pe cei doi candidați să renunțe la cursa pentru conducerea uneia dintre cele mai importante companii de telecomunicații controlate de stat.

În concurs fuseseră admiși Viorel Motorniuc și Andrei Preașcă.

Viorel Motorniuc ocupa, la momentul înscrierii în concurs, funcția de director general interimar al Moldtelecom. Anterior, acesta a fost consilier al fostului premier Natalia Gavrilița și a deținut funcții de conducere în cadrul companiilor Bemol, Orhei-Vit și Franzeluța.

Cel de-al doilea candidat, Andrei Preașcă, este director comercial al grupului Eragreat. Anterior, acesta a activat timp de peste două decenii la Orange Moldova, unde a ocupat o funcție de director din 2001 până în noiembrie 2024.