A ajuns la final campania de informare „Eficiența energetică, auditul energetic și achizițiile eficiente – prioritate a autorităților publice locale”, implementată de Agenţia pentru Eficienţă Energetică. Astfel, în cadrul campaniei au fost distribuite peste 20 000 de materiale informative au fost distribuite la nivel local, pe întreg teritoriul țării.

Autoritățile publice locale susțin că interesul locuitorilor față de domeniul eficienței energetice e în creștere, astfel că, materialele informative disponibile în consiliile raionale sunt extrem de binevenite. Mai mult, panourile vor fi completate periodic cu materiale informative actuale, care să ofere răspunsuri tuturor celor interesați.

Materialele oferă informații precum: sfaturi la domiciliu sau la birou, măsuri de eficientizare a energiei, iar pentru specialiștii în domeniu sunt disponibile informații despre cerințele minime de elaborare a unui audit energetic, scopul și importanța acestuia.

Cei interesați pot afla informații ce țin de crearea Registrului electronic al auditorilor energetici și auditurilor energetice efectuate, Codul de conduită al auditorilor energetici, Ghidul rivind verificarea calității auditorilor energetice, Modele/șabloane de rapoarte de audit energetic, pentru fiecare dintre categoriile de audit energetic: Clădiri, Industrie, Transport, Ghidul auditurilor energetici, care va cuprinde inclusiv cerințele tehnice minime necesare a fi luate în considerare în cadrul procedurii de efectuare a auditului energetic, pentru categoriile: clădiri, industrie, transport.

Totodată, Mihail Silistraru, președintele raionului s-a arătat deschis în privința colaborării Consiliului Raional Ialoveni și Agenția pentru Eficiență Energetică privind sporirea eficienței energetice în raionul Ialoveni.

„În cadrul acestei campanii de informare eu personal am ajuns practic în toate raioanele țări. Din discuțiile purtate am înțeles că domeniul eficienței energetice este unul destul de nou, dar care trezește mult interes. Mai mult, în unele raioane există manageri energetici, specialiști care cunosc bine domeniul, dar și au fost implementate mai multe proiecte în domeniu. Sigur, mai este mult de lucru până când fiecare cetățean al țării va ține cont de recomandările noastre, dar pas cu pas, împreună vom reuși să transformăm Republica Moldova într-o țară verde din punct de vedere energetic”, a declarat Eugen Gîrlea, vicedirector AEE.

Totodată, AEE planifică lansarea unor ședințe consultative deja în toamna anului curent. În cadrul acestora urmează a fi identificate necesitățile consiliilor raioanele în ceea ce ține de elaborarea li implementarea proiectelor privind eficiența energetică.

De menționat că, Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

#AEE #campanie de informare #materiale informative

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.