Rusia a devenit în luna mai al doilea mare furnizor de petrol al Indiei, retrogradând Arabia Saudită pe locul trei, arată datele din surse comerciale, consultate de Reuters. Irakul rămâne în continuare principala sursă de petrol a Indiei.

Rafinăriile din India au primit în luna mai aproximativ 819.000 barili pe zi (bpd) de petrol rusesc, cel mai ridicat nivel nivel lunar de până acum, faţă de aproximativ 277.000 bpd în aprilie.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei au determinat mulţi importatori de petrol să taie legăturile comerciale cu Moscova, astfel încât preţurile spot pentru ţiţeiul rusesc au scăzut semnificativ, potrivit Reuters, prelaută de Agerpres.

Prin urmare, au profitat rafinăriile din India, care cumpără rar petrol rusesc, din cauza costurilor ridicate de transport.

„Benzina dă tonul… dacă vrei să majorezi producţia de benzină şi combustibil de avion, atunci ai nevoie de petrol din Nigeria şi Angola. China a redus importurile de petrol din Angola, din cauza restricţiilor, astfel încât o parte din petrol ajunge în Europa şi o parte în India”, a apreciat Ehsan Ul Haq, analist la Refinitiv.

Acesta a explicat că, pe lângă disponibilitatea petrolului mai ieftin din Rusia, preţul mai ridicat al ţiţeiului din Orientul Mijlociu a determinat rafinăriile din India să cumpere petrol din Nigeria.

În mai, importurile de petrol ale Indiei au totalizat 4,98 milioane barili pe zi, cel mai ridicat nivel din decembrie 2020. Este un avans de 5,6% faţă de aprilie, şi de 19% faţă de mai 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#India #petrol #Rusia

Statele Unite au anunțat miercuri, 26 august, că au dejucat o operaţiune de hacking chineză care se face vinovată de pătrunderea în sistemele Departamentului de Justiţie al SUA, NASA, Rezervei Federale, Senatului SUA şi ale altor agenţii guvernamentale sensibile, scrie Digi24.

Într-un comunicat, Departamentul de Justiţie a afirmat că a confiscat domeniile utilizate de două platforme de hacking, denumite „QScan” şi „QTRouter”, despre care a spus că au fost folosite în cadrul campaniei, relatează Reuters, citată de News.ro.

O declaraţie sub jurământ a identificat Departamentul Energiei al SUA, Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale, Institutele Naţionale de Sănătate, precum şi patru companii neidentificate din Statele Unite şi Coreea de Sud printre victimele hackerilor.

Departamentul de Justiţie a declarat că platformele erau administrate de o firmă cu sediul în China, Nanjing Xinjiuwei Network Technology Company, printre clienţii căreia se numără, potrivit acestuia, agenţia civilă de informaţii a Chinei, Ministerul Securităţii de Stat şi armata sa, Armata Populară de Eliberare.

Reuters nu a putut identifica imediat datele de contact ale companiei Nanjing Xinjiuwei. Declaraţia sub jurământ mai precizează că infrastructura informatică a grupului a fost utilizată pentru a compromite infrastructura critică şi alte reţele sensibile din SUA şi din întreaga lume încă din cel puţin 2018.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat la un mesaj prin care i se solicita un comentariu. Beijingul neagă în mod obişnuit orice responsabilitate pentru activităţile de hacking.

Experţii care urmăresc activitatea cibernetică chineză afirmă că antreprenorii privaţi efectuează în mod obişnuit intruziuni de mare amploare în numele diverselor agenţii guvernamentale chineze.

„În ultimul deceniu, numărul companiilor care oferă servicii ofensive de nişă a crescut exponenţial”, a declarat Dakota Cary, analist specializat în China la compania de securitate cibernetică SentinelOne.