Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni cel mai amplu atac cu drone asupra Ucrainei de la începutul invaziei, vizând în special un aerodrom militar situat în vestul țării. Informația a fost confirmată de Forțele Aeriene ucrainene, citate de agenția Reuters.

Atacul vine în contextul în care, la începutul lunii, Ucraina a reușit să distrugă mai multe bombardiere rusești prin atacuri cu drone asupra unor baze aeriene din interiorul Rusiei.

Potrivit armatei ucrainene, forțele de apărare aeriană au reușit să doboare 460 din cele 479 de drone lansate de Rusia, precum și 19 din cele 20 de rachete.

Ținta principală a fost un aerodrom militar din orașul Dubno, situat la aproximativ 60 de kilometri de granița cu Polonia.

„Atacul principal a vizat unul dintre aerodromurile operaționale. Au fost înregistrate câteva lovituri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat, pentru televiziunea ucraineană, fără a preciza amploarea pagubelor, potrivit digi24.ro.

În urma atacului, autoritățile poloneze au ridicat în aer aeronave pentru monitorizarea spațiului aerian, în cooperare cu aliații NATO, au anunțat Forțele Armate ale Poloniei.

Ministerul rus al Apărării a declarat că atacul este un răspuns la loviturile recente ale Ucrainei asupra bazelor militare din Federația Rusă, precizând că „toate instalațiile vizate” au fost lovite.

Războiul dintre Rusia și Ucraina, aflat în al patrulea an, se intensifică pe fondul eșecului negocierilor de pace. Potrivit sursei citate, Kievul insistă pentru un armistițiu necondiționat, cerere respinsă în mod repetat de Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac cu drone #Kiev #Rusia

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.