Gândirea critică ar trebui introdusă ca disciplină distinctă în școli, dar și integrată transversal în toate materiile, în contextul în care pseudoștiința și fake news-ul câștigă teren. Este opinia Ministrului Educației și Cercetării din România, Daniel David, exprimată într-un interviu pentru Radio Chișinău, în cadrul vizitei sale oficiale în Republica Moldova.

„Știința reprezintă antidotul la manipulare”, a subliniat Daniel David, care a transmis și un mesaj pentru cetățenii din Republica Moldova: să-și consolideze setul de valori cu un conținut european și democratic.

„În Uniunea Europeană va fi siguranță și bunăstare, iar România și Republica Moldova împreună vor fi o voce și mai puternică pentru ceea ce înseamnă limba și cultura românească”, a spus ministrul.

Daniel David a avertizat asupra creșterii influenței mișcărilor antisistem, alimentate de lipsa gândirii critice și de pseudo-cunoaștere. Potrivit acestuia, fenomenul este mai accentuat în Europa de Est, inclusiv în România și Republica Moldova.

„În zona noastră, oarecum, efectul este accentuat și pe fondul unei educații poate mai puțin eficiente și incluzive. Dacă ești, totuși, un om educat și ai învățat despre gândirea critică, știi cum să te raportezi la informații, la manipulări, la informațiile care acționează asupra ta. Și trebuie să recunoaștem că, uneori, instituțiile nu au funcționat destul de bine pentru oameni și n-am dus în acele instituții oameni care să fie cu o credibilitate foarte mare. Combinând toate aceste lucruri, vedem o mișcare anti-sistem puternică, peste tot în lume, dar, sigur, extrem de puternică în zona estică, în Europa de Est, inclusiv în România și în Republica Moldova”, a declarat el.

Ministrul a subliniat importanța cooperării în domeniul educației dintre cele două state, amintind de sprijinul constant oferit de România tinerilor din Republica Moldova, prin bursele universitare și liceale.

„România, așa cum i-am spus și ministrului, este aici să ajute. Pe latura educației, nu vrea să își asume un rol pe care îl are Ministerul Educației de aici, nu vrea să încurce. Poate am insistat numai pe varianta win-win, dar este și cealaltă variantă în care, când putem ajuta, o facem. Trebuie doar să ni se spună și vom căuta acele mijloace prin care putem să contribuim. De exemplu, de ce n-am avea mai multe programe comune organizate aici, în Republica Moldova, între universitățile noastre? Oricum, voi vă dezvoltați, vă reorganizați, are loc regândirea universităților, institutelor, ceea ce cred că este un lucru bun. În lumea în care trăim, masa critică contează. Când ești fragmentat, chiar dacă ești bun, ești uneori prea mic ca să contezi”, a menționat Daniel David.

În mesajul adresat cetățenilor, oficialul român a subliniat că singura cale sustenabilă pentru dezvoltare este cea democratică și europeană.

„Acolo o să ne regăsim, în structura Uniunii Europene, în care, până la urmă, împreună cred că o să avem o voce și mai puternică pentru ceea ce înseamnă limbă, cultură românească, sau, dacă vreți, cu nuanțele moldovenești, care există, inevitabil, aici. Dar opțiunea democratică, să știți, cu toate limitele ei, cu toate problemele pe care le vedem, nu are alternativă. Oricât de nemulțumiți suntem de democrație, mereu ai șansa să o corectezi, să o îmbunătățești. Nu putem risca, nici pentru noi, nici pentru copii, să ne reîntoarcem la structuri sociale pe care le-am avut. Deci, setul valoric european, democratic – luptăm pentru acest set și îl îmbunătățim din mers”, a conchis Daniel David.

Ministrul Educației din România s-a aflat în vizită oficială în Republica Moldova pe 7 iunie, la invitația omologului său de la Chișinău, Dan Perciun. Cu această ocazie, a fost lansată și cea de-a doua etapă a proiectelor comune dintre cercetătorii celor două țări, susținută de un fond comun în valoare de aproape 4 milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Daniel David #Moldova #Romania #UE

Căldura a atins niveluri fără precedent în luna august la nivel mondial, a constatat joi serviciul meteorologic european Copernicus, aceasta fiind cea mai caldă lună înregistrată vreodată la scară globală și cea mai dificilă vară pentru Europa de Vest, transmite AFP, notează Agerpres.

„Luna august 2026 a fost o lună remarcabilă în istoria climei mondiale”, a comentat Samantha Burgess, cercetătoare la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), citată într-un raport lunar al Copernicus, care a prezentat aceste concluzii joi.

„Oamenii nu au mai cunoscut temperaturi atât de ridicate ca cele din prezent, după toate probabilitățile, de cel puțin 100.000 de ani”, a adăugat ea, într-un interviu acordat AFP.

Cu o temperatură medie de 16,96 grade Celsius, luna august 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată, conform Copernicus, ale cărui date datează din 1940.

Pe locul al doilea se situează luna iulie 2023, cu 16,95 grade Celsius.

Copernicus a precizat pentru AFP că le clasează pe cele două luni „la egalitate” din cauza diferenței foarte mici dintre aceste două valori.

Perioada cuprinsă între iunie și august este, de asemenea, considerată cea mai caldă înregistrată vreodată la nivel global, la egalitate cu anul 2024, a precizat Copernicus a doua zi după anunțul agenției de meteorologie din SUA privind cea mai caldă vară înregistrată în peste 130 de ani de măsurători în țară.

Alte surse de date climatice le oferă oamenilor de știință ocazia să-și confirme concluziile bazându-se pe elemente care datează dintr-o perioadă mult mai îndepărtată. Potrivit acestora, perioada actuală ar fi probabil cea mai caldă pe care Pământul a cunoscut-o în ultimii 125.000 de ani.

„Cât timp omenirea va continua să ardă cantități colosale de cărbune, petrol și gaz, poluarea generată va continua să supraîncălzească planeta noastră, iar valurile de căldură extremă vor continua să doboare recorduri absolute”, a afirmat joi directorul ONU Climate, Simon Stiell, într-o declarație transmisă AFP.

„Soluțiile sunt la fel de clare”, a continuat el, menționând în special „o tranziție mai rapidă către energiile curate” și „protejarea pădurilor și a oceanului”.

Fenomenul climatic El Nino determină, de asemenea, în acest an, o creștere ciclică a temperaturii oceanelor, provocând secete și inundații. Oamenii de știință se tem că acesta va agrava încălzirea globală, amplificând în același timp fenomenele meteorologice extreme.

„Schimbările climatice fac ca fiecare episod El Nino să fie mai cald, iar atât timp cât vom continua să ardem cărbune, petrol și gaz, aceste luni în care se doboară recorduri vor continua pur și simplu să se succeadă”, a comentat Friederike Otto, profesoară de climatologie la Imperial College London.

Temperatura medie globală a fost în luna august cu 1,65 grade Celsius mai ridicată decât media nivelurilor din perioada preindustrială, a notat, de asemenea, Copernicus, adică mai mult decât limita cea mai ambițioasă stabilită în cadrul Acordului de la Paris privind clima din 2015, pentru prima dată din noiembrie 2025. Însă, această limită de 1,5 grade Celsius se referă, la rândul său, la o medie calculată pe mai mulți ani.

În timpul acestei veri caniculare, care a afectat sănătatea a miliarde de oameni, Europa de Vest a traversat „o succesiune de valuri de căldură excepțional de timpurii, de persistente și de intense” și a înregistrat cea mai caldă vară din istoria sa, depășind-o pe cea din 2003, a constatat, de asemenea, Copernicus.

Pe întregul continent, temperatura medie a aerului a fost de 20,26 grade Celsius în luna august, cu 1,10 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială, aceasta fiind a treia cea mai caldă vară înregistrată vreodată.

Agențiile naționale de meteorologie s-au succedat în ultimele săptămâni anunțând o vară record. De asemenea, au fost înregistrate peste 30.000 de decese suplimentare, conform datelor provizorii publicate la sfârșitul lunii august de platforma EuroMomo, care include date statistice din 23 de țări europene, precum și de la autoritățile sanitare.

Valurile de căldură au afectat în mare măsură și oceanele, conform datelor furnizate de Copernicus, temperatura medie lunară de la suprafața oceanelor, cu excepția regiunilor polare, fiind cea mai ridicată înregistrată vreodată, la egalitate cu cea din martie 2024.