Rusia amenință? Îi cere NATO să discute la Vilnius situaţia centralei Zaporojie: Vă veți afla în zona de impact

Liderii NATO ar trebui să discute despre centrala nucleară ucraineană Zaporojie la summitul lor de săptămâna viitoare de la Vilnius, a declarat duminică, 9 iulie curent, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Liderii NATO se vor întâlni la Vilnius în 11 şi 12 iulie pentru a discuta o gamă largă de subiecte, de la disensiunile privind candidatura Ucrainei la alianţa nord-atlantică şi aderarea Suediei la NATO şi până la creşterea rezervelor de muniţie şi revizuirea primelor planuri de apărare din ultimele decenii.

Zaharova, care a acuzat Ucraina că „provoacă pagube sistematice” centralei nucleare Zaporojie, a declarat că „NATO ar trebui să acorde atenţie sporită în primul rând acesteia”. „În fond, marea majoritate a membrilor alianţei se vor afla în zona directă de impact” (în cazul în care se întâmplă ceva la centrală), a apreciat Zaharova pe aplicaţia Telegram.

Vilnius se află la circa 1.000 de kilometri depărtare de Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, care adaugă că atât Rusia, cât şi Ucraina s-au acuzat reciproc că intenţionează să atace centrala, amplasată în regiunea Zaporojie, teritoriu ucrainean aflat temporar sub ocupaţie rusă, în apropierea liniei de front.

Preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a avertizat de zile bune cu privire la ameninţarea serioasă de la centrala nucleară, afirmând recent că forţele ruse au minat acoperişul mai multor reactoare. Experţii Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (AIEA), staţionaţi la centrală, au declarat că încă nu au indicii că ar fi fost amplasate mine sau explozibili la centrală, dar au recunoscut totodată că au nevoie de acces extins pentru a fi siguri că aşa stau lucrurile.

Însă sâmbătă, operatorul rus al centralelor nucleare, Rosenergoatom, a anunţat că este nevoie de timp pentru a le permite experţilor AIEA accesul pe acoperişul a două reactoare de la centrala Zaporojie, unde Ucraina crede că Rusia a amplasat dispozitive explozive.

„Rusia este cât se poate de deschisă. Am confirmat acest lucru în repetate rânduri, chiar şi atunci când solicitările inspectorilor AIEA depăşeau cu mult mandatul lor. Rusia nu-şi schimbă principiile din acest punct de vedere. (…) Dar este nevoie de ceva timp pentru a analiza aceste solicitări, inclusiv pentru că Rusia este răspunzătoare de siguranţa fizică a inspectorilor”, a declarat consilierul Renat Karceaa, de la Rosenergoatom.

Karceaa a menţionat că problema asigurării securităţii la un nivel atât de înalt se datorează în mare măsură acţiunilor Ucrainei, pe care a acuzat-o că lansează atacuri de artilerie şi foloseşte drone împotriva centralei nucleare, ocupată de Rusia din 4 martie 2022.

„Rusia lucrează şi mai atent şi mai exhaustiv la aceste probleme” de securitate, a subliniat el.

#centrala nucleară #Zaporojie #Vilnius #NATO #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.