Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost întrebat vineri, într-o conferinţă de presă, dacă un eventual accident sau un sabotaj la centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub controlul ruşilor, ce ar avea ca rezultat trecerea unui nor radioactiv în ţările NATO, poate fi considerat un atac şi, în consecinţă, poate declanşa Articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă, conform căruia un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor.
Întrebarea a venit în contextul în care doi senatori americani, unul democrat şi unul republican, au introdus luna trecută o rezoluţie prin care propun ca o eventuală distrugere a instalaţiei nucleare ce ar duce la pătrunderea de elemente radioactive pe teritoriul ţărilor membre NATO să fie considerată un atac la adresa NATO şi un temei pentru a recurge la Articolul 5 din Tratatul fondator de la Washington.
„Salutăm cu tărie faptul că AIEA monitorizează îndeaproape (situaţia de la Zaporojie – n.r.) şi că experţii săi urmăresc situaţia. AIEA are un mandat şi noi îl susţinem. Aceasta este o mare provocare într-o zonă de război. Rusia are o responsabilitate specială. Cel mai bun mesaj al NATO şi al AIEA este că Rusia nu ar trebui să lanseze niciun atac de la centrala electrică. Facem în continuare apel la Rusia să se retragă din această instalaţie”, a spus Jens Stoltenberg, evitând să răspundă la întrebarea specifică referitoare la Articolul 5.
În Senatul american a fost introdusă luna trecută o rezoluţie care propune ca acţiunile Rusiei, Belarusului „sau ale unui reprezentant al Rusiei” să fie considerate un atac la adresa NATO, dacă acţiunile lor duc la contaminarea radioactivă a teritoriului aliaţilor. Rezoluţia a fost introdusă de senatorul republican Lindsey Graham şi de democratul Richard Blumenthal.
Aceştia au argumentat că este un fapt fără precedent de la prăbuşirea URSS ca Rusia să-şi mute armele nucleare în afara graniţelor, în Belarus, ceea ce reprezintă o ameninţare serioasă la adresa securităţii globale, pe fondul războiului în curs de desfăşurare din Ucraina. De asemenea, din text reiese clar că al doilea motiv pentru introducerea rezoluţiei este situaţia imprevizibilă de la centrala nucleară Zaporojie, care se află sub controlul forţelor de ocupaţie ruseşti.
Graham şi Blumenthal au propus ca orice utilizare a armelor nucleare tactice de către Federaţia Rusă, Belarus „sau un proxy al Rusiei” sau distrugerea instalaţiei nucleare, care ar duce la pătrunderea de elemente radioactive pe teritoriul ţărilor membre NATO provocând daune grave, să fie considerată un atac asupra Alianţei şi un argument pentru declanşarea Articolului 5.
În ultima perioadă, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc că ar pregăti o lovitură asupra centralei de la Zaporojie. În timp ce ucrainenii spuneau că au depistat ceea ce ar părea să fie mecanisme explozive montate de ruşi pe două dintre cele şase reactoare ale centralei, Moscova susţinea că ştie şi când va avea loc actul de sabotaj ce ar fi pus la cale de ucraineni: în noaptea de 5 iulie.
Totuşi, după câteva zile de tensiuni şi îngrijorări la nivel internaţional, şeful spionajului militar al Ucrainei, generalul Kirilo Budanov, a declarat joi într-un interviu pentru Reuters că ameninţarea unui atac rusesc asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa pare că se îndepărtează, dar a avertizat că riscul ar putea reveni oricând atât timp cât instalaţia rămâne sub ocupaţia forţelor Moscovei.
„Ameninţarea este în scădere”, a declarat Budanov, care este şeful Direcţiei principale de informaţii din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, refuzând să precizeze cum a reuşit să constate acest lucru.
„Îmi pare rău că nu vă pot spune ce s-a întâmplat recent, dar cert este că ameninţarea este în scădere”, a spus Budanov. „Acest lucru înseamnă că cel puţin noi toţi împreună, cu eforturi comune, am amânat cumva o catastrofă tehnologică”, a adăugat el. „Nu este eliminată. Atât timp cât staţia este ocupată, acest lucru se poate întâmpla din nou oricând, dacă ei vor vrea asta”, a mai spus el.
