Un incident armat a avut loc vineri pe aeroportul din Chişinău, unde un cetăţean străin (de origine neclară, cu informații că ar fi azer sau tadjik), Rustam Așurov, căruia i-a fost refuzată intrarea în Republica Moldova, a deschis focul cu arma luată de la un poliţist de frontieră, armă cu care a ucis un angajat de securitate aeroportuară şi un poliţist de frontieră, rănind de asemenea un pasager. În cele din urmă, acesta a fost capturat. S-a dovedit că acesta era căutat în Tadjikistan. Rustam Așurov ar face parte dintr-o grupare criminală care l-ar fi răpit pe vicepreședintele băncii Orienbașka.

Evenimentul a blocat activitatea Aeroportului Chișinău și a dat naștere unor reacții care relevă sensibilități exacerbate, o încordare excesivă și nervozitate a societății, dar și o capacitate redusă de a asuma impactul major al unui act criminal ca cel de vineri. O societate nepregătită să accepte, nu numai să facă față unei criminalități mai susținute și unor infracțiuni cu victime trădează vulnerabilități majore ce trebuie acoperite și compensate prin profesionalism, pregătire și prezență de spirit a persoanelor angajate în structurile de ordine și siguranță publică.

Nu am avut de a face cu un act de terorism, nici cu acțiuni de tip terorist. Eventuala luare de ostatici clamată inițial de o parte din social media s-a dovedit neconformă cu realitatea. Tot așa cum nu am avut de a face cu o urmare a prăbușirii rebeliunii militare a Wagner în Rusia, săptămâna trecută, organele de urmărire penală din Republica Moldova confirmând că informațiile false și zvonurile multiplicate prin social media nu sunt conforme cu realitatea faptică pe o asemenea temă și că nu se probează o asemenea relație între atacatori și Compania Militară Privată rusă.

Mai mult, acțiunea de vineri nu are nimic de a face nici cu protestele masive de lunile trecute, generate de partidul Șor, scos între timp în afara legii, concomitent cu îmbunătățirea poziției Guvernului Recean, a acțiunii sale și a colaborărilor externe în materie de securitate. Într-adevăr, grupările care au atentat la destabilizarea și tentative de atac al instituțiilor pe fondul protestelor masive din Chișinău, finanțate de Rusia, au altă sorginte și nu cea infracțională, legată de acțiunea singular și personală de vineri. E adevărat că Rusia are obiceiul de a folosi zona infracțională în proiectarea atacurilor hibride asupra altor state, cu precădere în Europa, dar nu este cazul, de data aceasta.

În fapt, avem doar un caz tipic de infracționalitate, cu acțiuni criminale cu consecințe foarte grave. Omul nu se afla pe listele Interpolului și nici ale Europolului, în așa fel încât să fie depistat, ci doar nu a putut proba motivul prezenței sale legitime în Republica Moldova – scopul său era fuga din țară și refugierea în Europa, acestea nefiind între motivele pe care le-ar fi putut invoca. Desigur, este relevant că acest atac s-a petrecut la aeroport – un punct major de intrare și ieșire din țară, obiectiv strategic și expus părerilor numeroșilor străini prezenți aici, care definesc percepția externă despre Republica Moldova, fapt ce reclamă întărirea urgentă și serioasă a siguranței călătorilor și a personalului.

Cursul evenimentului a exclus tranzitul prin aeroportul Istanbul cu armă de foc, singura sursă de arme din aeroport fiind autoritatea din Republica Moldova, respectiv polițistul de frontieră atacat și deposedat de arma sa. Ancheta e la început, nu suntem familiarizați cu detaliile altele decât cele publice, prezentate de șeful IGP și de Procurorul General, ca și de Șeful Poliției de Frontieră. Ancheta va stabili de modul de preluare a armei și de unde a avut infractorul cele 10 focuri trase. Această anchetă amănunțită, care reclama o comunicare constantă și periodică, zilnică, este necesară pentru creșterea credibilității și seriozității anchetei, mai ales că are un impact mare de imagine, chiar dacă gradul de periculozitate pentru cetățeni și călătorii din aeroport, pe termen mediu, este redus.

Mai este o zonă sensibilă și fragilă reflectată de către actualele evenimente: capacitatea de acceptare a riscului și dimensiunii infracționale a vieții contemporane, de zi cu zi. Epoca comunistă a supravegherii totale și controlului excesiv s-a încheiat. Infracționalitatea există, inclusiv cea din import. Azer sau tadjic, cetățeanul expus returnării în țara unde era căutat nu mai avea nimic de pierdut. Pe de altă parte, politica de scanare a pasagerilor străini la intrarea în Republica Moldova s-a dovedit relevantă. Un infractor care scăpa jurisdicției statului unde a făptuit crimele a fost capturat prin efectul acestor politici preventive, iar acest lucru este salutar și lăudabil.

Desigur, rămâne în discuție importantă pregătirea personalului ce poartă arme și care trebuie să știe să se protejeze în fața încercărilor de sustragere sau de luare cu forța a acestora și să reacționeze chiar și în aceste cazuri rarisime, dar extrem de periculoase. Evenimentele de pe Aeroportul Chișinău relevă slăbiciuni și vulnerabilități ce trebuie rapid acoperite. Desigur, toate prin profesionalism, prin antrenamente susținute, prin transfer de expertiză și nicidecum nu prin exces de zel sau agresivitate (vezi efectele unei politici mai dure și stricte în Franța, când împușcarea unui minor de 17 ani, infractor recidivist la legile circulației pe drumurile publice, a răsturnat țara cu susul în jos zile la rând).

O notă specială pentru reacția de politizare imediată a acestui caz. El relevă, din nou, sensibilități exacerbate, excesive chiar, dar și o tensiune și nemulțumire latente în populație, care trebuie adresate. Guvernul unui stat, președintele sau parlamentul nu au o responsabilitate directă într-un asemenea caz. Dar undeva decontul responsabilității – politice, administrative sau juridice – trebuie să se vadă într-un stat democratic, într-un stat de drept.

Desigur, nu se schimbă conducerea unei instituții în plină criză, se așteaptă ancheta completă a instituțiilor statului –, încă o dată, cu comunicare zilnică de informații corecte și depline ce pot fi transmise public – pentru ca, în final, dar nu excesiv de departe în timp de momentul atacului, responsabilii să fie demiși, retrogradați sau, după caz, să răspundă penal pentru moartea a doi subordonați din forțele de ordine, pentru rănirea unui turist și pentru blocarea traficului normal prin aeroport.

#Aeroport International Chișinău #atac #Iulian Chifu

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.