Rusia ar putea primi permisiunea de a participa din nou la Jocurile Olimpice. Anunțul a fost făcut de viitoarea președintă a Comitetului Internațional Olimpic. În acest context, Ucraina a criticat decizia lui Kirsty Coventry, menționând că „sportivii și oficialii ruși fac parte din mașina de propagandă a statului”.

Atleților ruși li s-a interzis să concureze sub propriul steag la Jocurile Olimpice de la invazia Moscovei în Ucraina, din februarie 2022. Comitetul Internațional Olimpic consideră acest conflict o încălcare a regulilor sale.

Astfel, Kirsty Coventry, care îl va înlocui pe Thomas Bach în iunie, a declarat că se opune excluderii oricărei țări de la Jocurile Olimpice și vrea să inițieze o „discuție” pentru readmiterea Rusiei până în 2026. Declarația sa a provocat o reacție dură din partea Kievului, care cere excluderea Rusiei de la Jocurile Olimpice și alte competiții internaționale, pe fondul continuării invaziei Moscovei.

„Vom face apel la comunitatea internațională să respingă orice încercare de a normaliza prezența cetățenilor ruși și belaruși în sport, atât timp cât războiul împotriva Ucrainei continuă. În Federația Rusă, sportul face parte din politica de stat, nu are autonomie, iar sportivii și oficialii fac parte din mașina de propagandă a statului”, a declarat Yuri Muzyka, ministrul adjunct al Sportului din Ucraina.

În conformitate cu normele actuale, sportivii ruși pot participa la Jocurile Olimpice doar sub o siglă neutră. Unele federații sportive internaționale, cum ar fi hocheiul pe gheață sau atletismul, nu le permit deloc rușilor să participe la turnee și runde de calificare, ceea ce înseamnă că aceștia nu se pot califica pentru Jocuri.

Doar 15 ruși au participat anul trecut la Jocurile Olimpice de vară de la Paris, comparativ cu peste 300 la Tokyo în 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Jocurile Olimpice #Rusia #Ucraina

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.