Autoritățile ruse au elaborat un pachet de măsuri pentru a începe importul de benzină din China și alte state asiatice, în încercarea de a compensa deficitul de combustibil apărut după atacurile cu drone asupra celor mai mari rafinării ale țării, scrie „Kommersant”, citată de The Moscow Times.

Potrivit sursei, Moscova intenționează să aducă benzină și din Coreea de Sud și Singapore, iar pentru aceasta va elimina taxele de import pentru livrările efectuate prin puncte speciale de trecere din Orientul Îndepărtat. În același timp, statul va acoperi din buget diferența dintre prețurile internaționale și cele interne, pentru a încuraja companiile să importe.

Guvernul mizează, de asemenea, pe creșterea importurilor din Belarus, dar și pe revenirea la folosirea monometilanilinei (MMA) – un aditiv care crește cifra octanică, interzis din 2016 din cauza toxicității și a riscului oncologic, fiind interzis în majoritatea țărilor.

Vicepremierul Aleksandr Novak a avertizat, într-o scrisoare adresată premierului Mihail Mișustin, că „în pofida măsurilor de protecție a infrastructurii energetice, există riscul unei deteriorări suplimentare a situației pe piața internă a produselor petroliere”.

La sfârșitul lunii septembrie, în Rusia erau oprite 38% din capacitățile de rafinare – un record de 338.000 de tone pe zi. Aproximativ 70% dintre opriri s-au datorat atacurilor cu drone, care de la începutul lunii august au lovit peste 20 de mari rafinării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În septembrie, patru rafinării și-au suspendat activitatea, între care „Kinef” din regiunea Leningrad (al doilea ca mărime din Rusia) și rafinăria din Riazan a Rosneft, aflată în top 5 național. Din cauza acestor opriri, deficitul de benzină s-a resimțit de la Sahalin și Insulele Kurile până în regiunea Nijni Novgorod și Crimeea, unde a fost introdusă restricția de a nu vinde mai mult de 30 de litri de combustibil pe persoană.

Conform estimărilor, prin importurile suplimentare din Asia și Belarus și prin relaxarea standardelor ecologice pentru rafinării, autoritățile speră să aducă pe piața internă încă 350.000 de tone de benzină și 100.000 de tone de motorină pe lună. Guvernul analizează și permiterea vânzării de benzină cu conținut de alcool de până la 10% și majorarea normei admise de hidrocarburi aromatice până la 42%.

#benzina #china #Rusia

Actuala preşedintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie preşedinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creştin-Democrate (CDU), relatează AFP, preluată de Agerpres.

Nominalizarea ei este aşteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz.

Confirmarea ar face ca alegerea ei, pe 30 ianuarie, să fie practic sigură de către aproximativ 1.260 de alegători, în principal membri ai parlamentului din ambele camere (Bundestag şi Bundesrat), împreună cu câţiva reprezentanţi ai societăţii civile.

Ea i-ar succeda apoi lui Frank-Walter Steinmeier (SPD), care este preşedinte al Republicii Federale din 2017.

Tradiţia politică din Germania dictează ca partidele de coaliţie să caute să convină asupra unei figuri comune pentru acest rol în mare parte ceremonial, menit să depăşească diviziunile partizane şi să reprezinte conştiinţa morală a naţiunii.

Actuala coaliţie de guvernare este formată din Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), formată din CDU-ul cancelarului Friedrich Merz şi aliatul său bavarez, CSU, precum şi din social-democraţi (SPD).

Luni, cancelarul şi-a exprimat dorinţa de a alege o femeie ca şef al statului, declarând că va propune un candidat „de centru”, fără a da nume.

Prin urmare, ar putea fi aleasă această politiciană a CSU, ale cărei apariţii într-un costum tradiţional (dirndl) la Oktoberfest au transformat-o într-o figură familiară în tot landul.

De asemenea, ea se bucură de un nivel de respect şi de recunoaştere care se extinde mult dincolo de rândurile CSU. De săptămâni întregi, partenerul de coaliţie SPD a emis numeroase declaraţii de susţinere pentru această fostă ministră a Agriculturii sub Angela Merkel.

Unul dintre liderii regionali ai SPD, Dietmar Woidke (Brandenburg), şi-a exprimat în mod clar sprijinul faţă de ea, descriind-o pentru Politico drept „candidata perfectă”. „Cunoaşte politica germană pe de rost. Este abordabilă. Îi plac oamenii, ştie să asculte şi să se facă ascultată”, a spus el.

Modul în care a gestionat relaţia cu grupul parlamentar al AfD din parlamentul landului Bavaria este considerat atât ferm, cât şi politicos.

Într-o perioadă de intensă polarizare politică şi în contextul în care partidul anti-imigraţie şi pro-rus AfD a atins o popularitate record în ţară, cu aproximativ 28% din intenţiile de vot, ea ar putea deveni o forţă pentru calmarea tensiunilor.

Ilse Aigner s-a născut în Bavaria, din părinţi care conduceau o companie de electricitate. Tinereţea i-a fost marcată de un cancer: o tumoare de pe spate a trebuit să fie extirpată.

După studii tehnice, a lucrat ca tehnician electrician pentru un producător de elicoptere, înainte de a ocupa numeroase funcţii parlamentare şi ministeriale, atât la nivel local, cât şi federal.