Kristina Orbakaite și fiul ei cel mare, Nikita Presnyakov, vor fi anchetați pentru „finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei”. Mai mulți activiști au depus o cerere în acest sens la Comitetul de Anchetă al Federației Ruse, solicitând totodată ca statul să confiște apartamentul cântăreței din centrul Moscovei, moștenit de la primadona Alla Pugaciova, transmite canalul Mash.

Asociația Forțelor Patriotice din Sudul Rusiei a decis că fiica primadonei nu este suficient de „sud-patriotică”.

Potrivit reprezentanților asociației, Kristina, care locuiește în SUA, a luat o poziție „șocantă” după 24 februarie și călătorește în Rusia doar în „raiduri”, pentru a câștiga bani, pe când pe scenă evoluează în culorile drapelului ucrainean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mult, asociația susține că interpreta și-a ajutat fiul să fugă de mobilizarea din Rusia și să obțină un permis de ședere permanent în Statele Unite.

În cele din urmă, activiștii au depus o solicitare la Comitetul de Anchetă al Federației Ruse, în care i-au cerut să verifice dacă Orbakaite și Presneakov au donat bani armatei ucrainene.

Dacă se dovedește că fiica și nepotul primadonei au finanțat partea ucraineană, asociația vrea ca statul să confiște apartamentul lui Orbakaite de 105 metri din centrul Moscovei, care i-a revenit de la Alla Pugaciova, în 2014.

#Alla Pugaciova #Ancheta #armata ucraineană #finantare #Kristina Orbakaite #Nikita Presneakov

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.