Curtea Constituțională (CC) denotă atacuri și critici după ce a pronunțat ieri, 11 aprilie, Hotărârea care permite purtarea panglicii Sfântului Gheorghe în Moldova, însă fără a promova agresiunea militară, crimele împotriva umanității, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acțiuni. CC s-a convocat în ședință, în urma sesizărilor depuse în 2022, de deputații BCS, Adrian Lebedinschi și Grigore Novac.

La o zi de la pronunțarea Hotărârii, Înalta Curte a emis un comunicat de presă în care ”regretă atacurile la adresa sa la care este supusă din cauza pronunțării Hotărârii nr. 9 din 11 aprilie 2023 și speculațiile care sunt aduse în legătură cu această hotărâre”.

„Curtea nu a „repus în drepturi”, nu a „legalizat” purtarea panglicii negru-oranj și a altor simboluri reglementate de legile contestate, astfel cum se propagă în spațiul public. Curtea a decis că sancționarea utilizării acestor simboluri este constituțională. Totuși, pentru a sancționa o persoană trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a constatat că articolul din Codul contravențional care sancționează utilizarea simbolurilor în discuție nu stabilește dacă utilizarea acestora trebuie să urmărească vreun scop pentru a fi sancționate. Nu poate fi dedusă nici obligația instanțelor de judecată de a analiza contextul în care au fost comise faptele sancționate de acest articol”, se arată în comunicatul CC.

De asemenea, în același comunicat de presă, CC susține că:

„La modul concret, Curtea a decis că agenții statului trebuie să verifice contextul în care a fost utilizat un simbol și să constate scopul urmărit de persoana vizată, pentru că nu în toate cazurile sancționarea pentru utilizarea unui simbol urmărește realizarea vreunui scop legitim. Odată constatată urmărirea unui scop legitim pentru aplicarea sancțiunii, instanțele de judecată trebuie să aplice o pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei… Curtea subliniază că legislatorul nu este împiedicat să aplice liniile directorii ale acestei hotărâri și să adopte alte reglementări clare, coerente și care oferă posibilitatea analizării circumstanțelor particulare ale fiecărui caz atunci când sunt interzise simbolurile asociate cu invazia din Ucraina sau când o persoană este sancționată pentru utilizarea lor”, se arată în comunicat.

Amintim că ieri, 11 aprilie, Curtea Constituțională (CC) a decis că panglica Sfântului Gheorghe poate fi purtată deschis, atâta timp cât nu promovează agresiunea militară, crimele împotriva umanității, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acțiuni. CC s-a convocat în ședință, în urma sesizărilor depuse în 2022, de deputații BCS, Adrian Lebedinschi și Grigore Novac, dar în urma unei sesizări depuse de un moldovean sancționat că purta această panglică negru-oranj.

În luna aprilie 2022, Parlamentul a aprobat o modificare a legislației care interzice utilizarea literei Z/V, folosite în calitate de simbol al armatei ruse și a panglicii Sfântului Gheorghe. Mai exact, panglicile, semnele, literele sau combinațiile acestora, ce sunt folosite în calitate de elemente distinctive ale agresiunii militare ruse din Ucraina, sunt interzise pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După adoptarea acestei legi, fostul președinte al țării, pro-rusul, Igor Dodon, a declarat că va sfida legea, iar la 9 mai va purta în piept „panglica Sfântului Gheorghe”.

Conform legii, pentru confecționarea, vânzarea și deținerea simbolurilor respective, persoanele fizice riscă o amendă de la 4 500 până la 9 000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 până la 60 de ore, iar persoanele juridice și cu funcții publice, care vor încălca prevederile respective, riscă o amendă de la 9 000 până la 18 000 de lei.

#atacuri #CC #decizie #panglica Sf.Gheorghe

Motorina va putea fi cumpărată în recipiente de cel mult 40 de litri pentru consumatorii obișnuiți și de până la 100 de litri în recipientele specializate destinate alimentării tehnicii agricole. Măsurile au fost aprobate de Comisia Națională de Management al Crizelor în contextul stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, intrată în vigoare la 26 septembrie, transmite IPN.

Potrivit autorităților, limitarea urmărește să prevină cumpărarea unor cantități foarte mari de motorină în recipiente și apariția unui deficit artificial pe piață.

Pentru protejarea consumatorilor, stațiile de alimentare vor trebui să comercializeze motorina standard la prețul reglementat atât timp cât aceasta se află în stoc. Benzinăriile nu vor putea înlocui motorina standard cu alte tipuri mai scumpe. După epuizarea stocului de motorină standard, stațiile vor putea comercializa celelalte tipuri disponibile.

Potrivit deciziei Comisiei Naționale de Management al Crizelor, exportul și reexportul benzinei și motorinei prin Portul Internațional Liber Giurgiulești va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2 500 de tone de benzină și 7 500 de tone de motorină, cu anumite excepții prevăzute în decizie.

Pentru a accelera aprovizionarea pieței interne, transporturile de carburanți vor beneficia de benzi dedicate la frontieră, iar trenurile care transportă carburanți vor avea prioritate pe calea ferată.

Autoritățile precizează că măsurile urmăresc să prevină un deficit pe piața internă și să asigure continuitatea aprovizionării cu benzină și motorină.