În faţa Consiliului de Securitate al ONU, Rusia a fost acuzată că a provocat o „criză alimentară mondială” şi că a generat riscul apariţiei „foametei” prin declanşarea unui război împotriva Ucrainei, „grânarul Europei”.

Preşedintele rus „Vladimir Putin a început acest război. El a creat această criză alimentară globală. Şi el este cel care o poate opri”, a declarat numărul doi al diplomaţiei americane, Wendy Sherman, în cursul unei şedinţe a Consiliului de Securitate consacrată situaţiei umanitare din Ucraina.

Pentru secretarul de stat adjunct, Rusia şi preşedintele Putin poartă, singuri, responsabilitatea pentru că au declanşat războiul împotriva Ucrainei şi pentru consecinţele acestui război asupra securităţii alimentare mondiale.

„Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei creşte riscul de foamete în întreaga lume. Oamenii din ţările în curs de dezvoltare sunt primii afectaţi”, a susținut Ambasadorul Franţei la ONU, Nicolas de Riviere.

Diplomatul francez susține că Rusia va încerca cu siguranţă să ne facă să credem că sancţiunile adoptate împotriva ei sunt cele care dezechilibrează securitatea alimentară globală.

Omologul său rus, Vasili Nebenzia însă este de părere că motivele reale ale gravelor turbulenţe de pe pieţele alimentare mondiale nu se datorează în niciun caz acţiunilor Rusiei, ci mai degrabă isteriei necontrolate a sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei, potrivit hotnews.ro

Conflictul din Ucraina ameninţă să înrăutăţească lucrurile pentru cele mai mari crize umanitare din lume, precum în Afganistan, Yemen şi în Cornul Africii.

„Aceste ţări luptă deja împotriva insecurităţii alimentare, fragilităţii economiilor lor, creşterii preţurilor la alimente, carburanţi şi îngrăşăminte care vor afecta grav anotimpurile actuale şi viitoare”, a avertizat diplomata din Tanzania.

Directorul Programului Alimentar Mondial (WFP), David Beasley, şi Wendy Sherman au amintit că Ucraina şi Rusia sunt „producători importanţi” de cereale, reprezentând „30% din exporturile mondiale de grâu, 20% din porumbul mondial şi 75% din uleiul de floarea soarelui”.

Aproximativ „50% din cerealele pe care le cumpărăm provin din Ucraina şi hrăneam 125 de milioane de oameni” înainte de război, a ţinut să adauge David Beasley, avertizând împotriva impactului „devastator” pe care criza îl va avea asupra operaţiunilor WFP.

#carburanti #creșterea prețurilot #criza #război Ucraina

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.