Rusia a anunţat marţi expulzarea a 36 de diplomaţi belgieni şi olandezi, ca răspuns la o măsură similară luată de Belgia şi Olanda în urma declanşării ofensivei ruse în Ucraina.

Astfel, Moscova expulzează 21 de diplomaţi belgieni şi 15 diplomaţi olandezi, printre care 14 angajaţi ai ambasadei Ţărilor de Jos la Moscova şi un angajat al consulatului general olandez din Sankt-Petersburg, nord-vestul Rusiei, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe rus. Ei vor trebui să părăsească teritoriul rus în termen de două săptămâni.

Diplomaţia rusă precizează, de asemenea, că l-a convocat marţi pe ambasadorul Luxemburgului, pentru „a protesta cu fermitate” împotriva expulzării unui diplomat rus din această ţară. Rusia „îşi rezervă dreptul de a lua măsuri de represalii” la această expulzare „inamicală şi neîntemeiată”, adaugă comunicatul ministerului.

Şeful diplomaţiei olandeze, Wopke Hoekstra, a declarat la rândul său într-un comunicat că „regretă” această măsură a Moscovei. „Vom vedea acum care sunt consecinţele faptului că atâţia colegi trebuie să părăsească Moscova şi Sankt-Petersburg”, a spus el.

Pe 29 martie, Belgia a anunţat expulzarea în termen de 15 zile a 21 de persoane ce lucrau la ambasada şi consulatul Rusiei, suspectate de implicare în „operaţiuni de spionaj şi de influenţă ce ameninţau securitatea naţională”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În aceeaşi zi, Ţările de Jos au decis expulzarea a 17 persoane „acreditate în calitate de diplomaţi pe lângă reprezentanţe ruse” în această ţară, dar care „erau în secret activi în calitate de ofiţeri de informaţii”.

Înainte de aceasta, pe 23 martie, Polonia a anunţat, prin vocea ministrului său de interne Mariusz Kaminski, expulzarea a 45 de „spioni ruşi care se dădeau drept diplomaţi”.

În aprilie, Franţa şi Germania, Italia, Danemarca şi Suedia au expulzat la rândul lor zeci de diplomaţi ruşi.

În total, ţările Uniunii Europene (UE) au expulzat mai mult de 300 de membri ai personalului ambasadelor ruse de când Moscova a invadat Ucraina, pe 24 februarie.

Rusia şi-a intensificat la rândul său acţiunile de răspuns săptămâna trecută, expulzând diplomaţi ai Republicii Cehe, Bulgariei şi UE, precum şi diplomaţi olandezi şi belgieni.

#diplomati expulzati #război Ucraina #Rusia

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) insistă asupra majorării salariilor judecătorilor, argumentând că nivelul actual de remunerare face profesia mai puțin atractivă pentru tinerii specialiști și contribuie la menținerea posturilor vacante în instanțe. Președintele CSM, Sergiu Caraman, susține că problema salarizării influențează direct eficiența actului de justiție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Potrivit lui Caraman, doar în 2025 au fost organizate peste 35 de concursuri pentru ocuparea funcțiilor vacante de judecător, însă acestea nu au atras suficienți candidați.

„Dacă în 2010 aveam 10 doritori pentru un singur loc la Institutul Național al Justiției, astăzi, din cele 30 de funcții scoase la concurs, avem puțin sub 25 de candidați. Practic, nu mai avem nici măcar un candidat pentru fiecare funcție”, a declarat președintele CSM.

Acesta a precizat că un judecător începător de la prima instanță câștigă, în medie, aproximativ 25.000 de lei pe lună. În opinia sa, nivelul salariului nu este suficient de atractiv în raport cu responsabilitatea funcției, volumul mare de muncă și condițiile în care activează unii magistrați.

„Atunci când CSM insistă asupra majorării salariilor judecătorilor, nu o face pentru confortul celor care activează astăzi în sistem. Vorbim, până la urmă, despre eficiența justiției”, a subliniat Sergiu Caraman.

Președintele CSM a mai atras atenția că unele instanțe își desfășoară activitatea în sedii care nu oferă condiții corespunzătoare pentru înfăptuirea justiției.