Rusia a cheltuit pentru război și industria de apărare de două ori mai mult decât s-a reflectat oficial în bugetul de stat, ceea ce ar putea duce la o criză bancară și financiară gravă, avertizează analistul financiar american Craig Kennedy, transmite Bani.md.

Într-o analiză detaliată, Kennedy evidențiază creșterea masivă a datoriei corporative din Rusia și modul în care aceasta maschează adevăratele costuri ale războiului:

Între mijlocul anului 2022 și sfârșitul anului 2024, datoria corporativă din Rusia a crescut exploziv, ajungând la 415 miliarde de dolari.
Aproximativ 50-60% din această sumă (210-250 miliarde de dolari) a fost direcționată către entități implicate în război.
Acest volum depășește cheltuielile oficiale de apărare ale bugetului de stat al Rusiei pentru aceeași perioadă.
Practic, băncile de stat rusești, la ordinul regimului lui Vladimir Putin, pompează sume uriașe de bani în companii care, în multe cazuri, nu vor putea returna creditele.
Aceasta reprezintă, de facto, o emisie monetară ascunsă, adică tipărirea de bani fără acoperire.

Costurile ascunse ale războiului

Potrivit lui Kennedy, scopul acestor manevre financiare este de a ascunde dimensiunea reală a cheltuielilor militare ale statului rus, făcând să pară că acestea sunt la un nivel sigur pentru sistemul financiar.

Oficial, cheltuielile de apărare reprezintă 6,2% din PIB-ul Rusiei. Totuși, dacă se iau în considerare și cele 210-250 miliarde de dolari menționate, ponderea reală crește la 12-13% din PIB, un nivel extrem de ridicat.

Bănci fără resurse și stat fără soluții

Kennedy avertizează că băncile de stat rusești nu au resursele necesare pentru a acoperi astfel de sume, iar statul însuși nu dispune de fondurile necesare. Suma implicată este echivalentă cu toate veniturile bugetului Rusiei din petrol și gaze pentru aceeași perioadă de 2,5 ani.

Practic, guvernul rus ordonă băncilor de stat să acorde credite neacoperite către structuri care nu le pot rambursa, ceea ce duce la:

Accelerarea inflației;
Eșecul politicii Băncii Centrale a Rusiei de a controla prețurile prin creșterea ratei de bază.

Continuarea acestei practici ar putea provoca prăbușirea sistemului bancar din cauza datoriilor neperformante și ar putea destabiliza sistemul financiar al țării. În final, statul va fi forțat să preia aceste datorii, ceea ce ar putea duce la un colaps economic total.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#colaps #economie #Rusia

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.