Rusia plănuiește să majoreze taxele pentru companii și populație, în încercarea de a acoperi cheltuielile militare, pe fondul unor prime semne de slăbiciune economică, după patru ani de război în Ucraina.

Proiectul de buget pentru 2026, prezentat luni de Ministerul de Finanţe, prevede majorarea TVA de la 20% la 22% şi reducerea pragului de scutire pentru firmele mici de la 60 milioane de ruble (aprox. 738.000 dolari) la 10 milioane de ruble (aprox. 123.000 dolari). De asemenea, este propusă o taxă de 5% pe jocurile de noroc.

Oficialii au justificat măsura ca alternativă la creşterea împrumuturilor, menită să limiteze deficitul bugetar, estimat la 1,6% din PIB în 2026.

Bugetul arată o uşoară reducere a cheltuielilor de apărare, de la nivelul record post-sovietic de 13,5 trilioane de ruble în 2025 la circa 13 trilioane în 2026, dar creşterea cheltuielilor pentru securitate internă şi aplicarea legii (+13%) compensează scăderea. Astfel, totalul fondurilor direcţionate spre război şi securitate rămâne ridicat.

Analiştii avertizează că nota de plată va fi suportată de populaţie, care se confruntă deja cu inflaţie de peste 8% şi dobânzi de referinţă de 17%. Creşterea economică este prognozată la doar 1,3% în 2026, după 4,1% în 2024, ceea ce marchează începutul unei perioade de stagnare. Potrivit experţilor, Kremlinul evită o creştere suplimentară a datoriei publice şi transferă costurile războiului asupra cetăţenilor, prin taxe mai mari şi măsuri de austeritate care ameninţă să sufoce şi mai mult economia civilă.

#analisti #Rusia #taxe

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.