Rusia plănuiește să majoreze taxele pentru companii și populație, în încercarea de a acoperi cheltuielile militare, pe fondul unor prime semne de slăbiciune economică, după patru ani de război în Ucraina.

Proiectul de buget pentru 2026, prezentat luni de Ministerul de Finanţe, prevede majorarea TVA de la 20% la 22% şi reducerea pragului de scutire pentru firmele mici de la 60 milioane de ruble (aprox. 738.000 dolari) la 10 milioane de ruble (aprox. 123.000 dolari). De asemenea, este propusă o taxă de 5% pe jocurile de noroc.

Oficialii au justificat măsura ca alternativă la creşterea împrumuturilor, menită să limiteze deficitul bugetar, estimat la 1,6% din PIB în 2026.

Bugetul arată o uşoară reducere a cheltuielilor de apărare, de la nivelul record post-sovietic de 13,5 trilioane de ruble în 2025 la circa 13 trilioane în 2026, dar creşterea cheltuielilor pentru securitate internă şi aplicarea legii (+13%) compensează scăderea. Astfel, totalul fondurilor direcţionate spre război şi securitate rămâne ridicat.

Analiştii avertizează că nota de plată va fi suportată de populaţie, care se confruntă deja cu inflaţie de peste 8% şi dobânzi de referinţă de 17%. Creşterea economică este prognozată la doar 1,3% în 2026, după 4,1% în 2024, ceea ce marchează începutul unei perioade de stagnare. Potrivit experţilor, Kremlinul evită o creştere suplimentară a datoriei publice şi transferă costurile războiului asupra cetăţenilor, prin taxe mai mari şi măsuri de austeritate care ameninţă să sufoce şi mai mult economia civilă.

#analisti #Rusia #taxe

După ce a trăit aproape un deceniu în Costa del Sol, Spania, căldura a devenit insuportabilă pentru Gabriele Pohl. Din cauza temperaturilor tot mai ridicate, acesteia îi era greu să iasă afară în timpul zilei, iar penuriile de apă începuseră să-i afecteze businessul, care foloseşte cai în coachingul liderilor de business. Iarna trecută, aceasta şi soţul ei s-au mutat în Tomiño, un orăşel din Galicia, nordul Spaniei, în apropiere de graniţa cu Portugalia, scrie Ziarul Financiar.

„Mergi către nord-vest dacă vrei suficientă apă, temperaturi bune, câmpuri verzi, mâncare bună şi vin bun“, spune Pohl, în vârstă de 58 de ani.

Ea se numără printre europenii care se mută în nordul continentului în căutarea unor temperaturi mai scăzute şi unor câmpuri mai verzi, potrivit The Wall Street Journal.

Nu există date suficiente privind migraţia internă, însă cele mai recente din Spania, din 2024, arată că provinciile nordice erau în creştere, cu spaniolii migrând acolo din alte părţi ale ţării.

Preţurile proprietăţilor sugerează că tendinţa a continuat. Preţurile locuinţelor din provinciile de nord ale Spaniei precum Cantabria şi Asturias au urcat cu 17,2% şi 14,1% anual în august, mult mai rapid decât în oraşe importante ca Barcelona şi Madrid, cu creşteri de aproximativ 7%.

La fel se întâmplă şi în Franţa unde oraşe precum Caen, Le Havre şi Brest de pe coasta Atlanticului au înregistrat creşteri ale preţurilor proprietăţilor de aproximativ 9% în primul semestru al acestui an faţă de perioada similară din 2025.

În Bordeaux, care s-a confruntat cu incendii uriaşe de vegetaţie, preţurile au scăzut cu 2%.

Florence Chapelier, în vârstă de 53 de ani, s-a mutat în Normandia din sudul Franţei, mutând sediul afacerii de design arhitectural pe care ea o are cu soţul ei. Verile din Aix-en-Provence, unde locuia, deveniseră atât de fierbinţi, că pisicilor lor le era greu să respire. „Supravieţuiam pur şi simplu, nu trăiam“, spune Chapelier.

Nu este vorba doar despre căldură. Cercetătorii din Italia au găsit de asemenea că secetele persistente pot fi un factor care influenţează deciziile oamenilor de a se muta.

Primele de asigurare în creştere pot fi un alt motiv pentru alţii.

FJ Unger, un antreprenor de 65 de ani, s-a mutat în Galicia în 2022, atras în parte de verile relativ răcoroase. Plajele întinse, mâncarea de calitate şi preţurile mai mici la locuinţe au reprezentat un bonus.

Şi nu doar spanioli se mută în zonă. Aceasta a devenit populară şi în rândul nemţilor, elveţienilor şi olandezilor.