Ministerul rus al Apărării a publicat o imagine în care apare comandantul Flotei ruse la Marea Neagră, în timp ce participă la o videoconferinţă, după ce Ucraina a anunţat luni că l-a ucis.

Ucrainenii susțineau că l-au ucis, vinerea trecută. Este greu de spus, deocamdată, când a fost făcută înregistrarea.

Presa de peste Ocean scrie că ucrainenii au reușit această lovitură cu ajutorul datelor vândute chiar de soldați ruși, care nu sunt plătiți de Moscova cu lunile. Într-o ședință condusă de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, pe unul dintre ecranele cu participanții la videoconferință a apărut și amiralul Viktor Sokolov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comandatul Flotei ruse la Marea Neagră ar fi fost ucis în atacul cu rachete asupra sediul Amiralității din Sevastopol, se lăudaseră ucrainenii. Ar fi fost unul dintre cei 34 de ofițeri eliminați vinerea trecută.

Rustem Umerov, ministrul ucrainean al Apărării: Ei bine, în primul rând el se afla pe teritoriile noastre temporar ocupate. El nu ar avea ce să caute acolo. Așa că, dacă este mort, este o veste bună pentru toată lumea și arată că noi continuăm să ne eliberăm teritoriul.

SUA, reacție despre cazul „Sokolov”

Răspunsul evaziv al ministrului ucrainean al Apărării vine după ce forțele de operațiuni speciale au anunțat că lucrează la „clarificarea informațiilor” cu privire la Sokolov. Mai multe trupuri ale celor uciși la Sevastopol nu au putut fi identificate până acum.

John Kirby, coordonatorul Consiliului de Securitate Națională pentru comunicare strategică (SUA): Nu putem confirma deocamdată, dar ar fi o lovitură semnificativă dată operațiunilor executate de forțele navale ale Rusiei în zona Marii Negre. În ultimele 18 luni, acestea au fost foarte active în atacarea Ucrainei de pe mare. Nu înseamnă că problema s-a rezolvat definitiv, rușii vor înlocui ofițerii pierduți, dar, cel puțin pentru un timp, ar avea un impact major asupra abilitații rușilor de a opera.

Miza atacurilor necontenite asupra navelor de război și a obiectivelor militare din Crimeea este limpede.

John Kirby: „Crimeea este vitală pentru menținerea ocupației la nord de Peninsulă și până în Donbas. Crimeea nu doar că e locul de lansare pentru atacurile din Marea Neagră, dar este esențială pentru completarea și reaprovizionarea trupelor, mai ales pentru frontul din sud. Este deci absolut de înțeles de ce Ucraina lovește aceste ținte strategice din Crimeea”.

În altă ordine de idei, presă de la Kiev dezvăluie că Statele Unite vor să puna condiții pentru acordarea ajutoarelor militare. Ucrainenii ar urma să le implementeze în intervale stricte de timp, de la 3 la 18 luni, în ordinea priorității și a complexității.

Corupție la Kiev?

Reformele se concentrează pe funcționarea consiliilor de supraveghere a întreprinderilor de stat, a organelor anticorupție, a Consiliului Superior al Magistraturii și a sistemului judiciar, în general, vizează, mai ales, schimbări în activitatea Ministerului Apărării.

Rustem Umerov, ministrul ucrainean al Apărării: În primul rând, continuăm să facem eforturi pentru a fi foarte transparenți. Facem o evaluare clară a achizițiilor și ajutoarelor. Punem sistemul la punct.

Și fostul ministru ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a fost demis la începutul lunii, la scurtă vreme după ce au apărut acuzații de corupție la adresa lui, în presă de la Kiev.

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.