Uniunea Europeană ia în considerare o propunere pentru Banca Agricolă a Rusiei de a înființa o filialăpentru a se reconecta la rețeaua financiară globală, ca o soluție pentru Moscova în încercarea de a convinge Kremlinul să extindă acordul de cereale de la Marea Neagră, a anunțat luni, 3 iulie curent, Financial Times. Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe spune că propunerea este „nefuncțională”.

În timp ce banca agricolă este ținta sancțiunilor UE, mișcarea urmărește să protejeze acordul cu cereale de la Marea Neagră, care permite Ucrainei să exporte alimente pe piețele globale, spune FT.

Planul Moscovei, propus prin discuții intermediate de ONU, va permite unității bancare să gestioneze plățile legate de exporturile de cereale, a spus ziarul, citând surse care au cerut să rămână anonime.

Noua unitate bancare va avea voie să utilizeze sistemul global de mesagerie financiară SWIFT, din care au fost excluse cele mai mari bănci rusești după invadarea Ucrainei de către Rusia, a adăugat acesta.

ONU a refuzat să comenteze raportul FT.

De asemenea, Comisia Europeană nu a făcut niciun comentariu, în timp ce Kremlinul, ca răspuns la o întrebare cu privire la știrea FT, a spus că nu are nimic de anunțat cu privire la implementarea acordului.

Rusia impune condiții pentru a prelungirea acordului de cereale

Rusia nu vede nicio bază pentru reînnoirea acordului cu cereale de la Marea Neagră, a declarat marți Ministerul de Externe rus, cu mai puțin de două săptămâni înainte de expirarea acordului care a permis transportarea cerealelor din porturile Mării Negre, în ciuda războiului din Ucraina.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului, Maria Zaharova, a comentat însă raportul FT spunând că propunerea este „nefuncțională”.

Organizația Națiunilor Unite și Turcia au intermediat Inițiativa privind cerealele Mării Negre pentru primele 120 de zile în iulie anul trecut, pentru a ajuta la abordarea crizei alimentare globale agravate de invazia Moscovei a Ucrainei, unul dintre cei mai importanți exportatori de cereale din lume. Acordul a fost prelungit de trei ori de atunci, dar urmează să expire la sfârșitul acestei luni.

Peste 32 de milioane de tone de porumb și grâu au fost exportate de Ucraina în cadrul acordului.

Moscova a reiterat luni că este pesimistă cu privire la perspectivele de reînnoire a acordului, deoarece nu s-au înregistrat progrese în implementarea măsurilor care se referă la exporturile rusești.

„Există credința generală pe piață că acordul de transport cu Ucraina nu va fi prelungit decât dacă Rusia primește concesii substanțiale”, a spus un comerciant european de cereale.

„Relaxarea sancțiunilor bancare ar fi o metodă rapidă de a oferi Rusiei ceva”, a spus comerciantul, adăugând că rămân multe îndoieli cu privire la prelungirea acordului.

Pe lângă restabilirea accesului la SWIFT, Rusia caută, de asemenea, reluarea furnizării de mașini agricole și piese, precum și eliminarea restricțiilor privind asigurările, potrivit Reuters.

Rusia a amenințat de multe ori că se va retrage din acord, plângându-se că promisiunile de a elimina barierele din calea propriilor exporturi de cereale și îngrășăminte nu au fost îndeplinite.

A fost de acord la mijlocul lunii mai să reînnoiască acordul pentru două luni, dar de atunci a spus în repetate rânduri că nu vede nicio bază pentru a-l prelungi din nou luna aceasta.

#acord #Cereale #Rusia #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.