Reprezentanta Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, susține că dialogul dintre Rusia și NATO a devenit tot mai complicat, precum a fost și în cea mai tensionată perioadă din istorie, informează Realitatea.md cu referire la agenția rusă de presă, RIA Novosti.

„Blocul Nord-Atlantic și secretarul general al acestuia, Jens Stoltenberg, s-au străduit bine. Ei pur și simplu au adus relațiile noastre la un nivel, care nu era nici în cele mai dificile perioade ale Războiului Rece”, a spus demnitara.

Anterior, Stoltenberg declara că NATO va continua relațiile mixte în raport cu Rusia, adică apărarea și reținerea, dar și deschidere și contact.

„Da, am auzit cele declarate de domnul Stoltenberg precum că sunt gata să discute cu Rusia problemele ce țin de securitate. Ce pot să spun? În afară de aceste declarații nu e nimic la modul practic”, a mai spus Zaharova în cadrul unui briefing.

Cei din Ministerul de Externe al Federației Ruse susțin că asemenea declarații nu au sens și că ele nu pot fi luate în serios. Reprezentanta Ministerului a afirmat că NATO a expulzat diplomați ruși, care erau acreditați anume pentru a purta un asemenea dialog. Potrivit Mariei Zaharova, cu actualul secretar general al NATO nu ar fi posibile unele discuții.

„Dacă auzim permanent la adresa Rusiei că ar exista unele informații privind acțiuni de spionaj ale diplomaților noștri, atunci am o întrebare directă către Stoltenberg: ce se întâmplă cu acțiunile de spionaj ale diplomaților din țările membre NATO?”, a întrebat Zaharova.

Anterior, ea a scris pe canalul său de Telegram că nu există probe reale împotriva diplomaților ruși.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a anunțat că vor urma acțiuni de răspuns la cele ale oficialilor NATO, care a retras acreditările a 8 angajați ruși din cadrul Misiunii permanente pe lângă NATO. La rândul său, Rusia a spus că de la 1 noiembrie va stopa activitatea biroului reprezentanților permanenți la NATO și ale altor instituții, care cooperau cu aceasta. De asemenea, a încetat activitatea misiunii militare a NATO la Moscova, iar biroul de informații va fi închis. Pentru legături între NATO și Rusia, se va apela la ambasadorul Federației Ruse din Belgia.

#NATO #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.