Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Rusia trimite migranți în Europa prin tuneluri secrete din Belarus

25 Feb. 2026, 20:29
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
25 Feb. 2026, 20:29 // În Lume //  Ana Panaguța

Autoritățile poloneze au descoperit o serie de tuneluri subterane care traversează frontiera estică a țării cu Belarus, descriind situația drept o escaladare semnificativă a ceea ce numesc o campanie hibridă coordonată de Moscova și Minsk pentru destabilizarea Europei, relatează adevărul.ro.

Potrivit oficialilor polonezi, patru tuneluri au fost detectate  în 2025 de-a lungul frontierei puternic fortificate. Structurile ar fi fost folosite pentru a introduce migranți în Uniunea Europeană. Tunelurile au fost descoperite de Unitatea Gărzii de Frontieră din Podlaskie, cu ajutorul camerelor cu termoviziune și altor sisteme de detecție.

„Ofițerii Unității Gărzii de Frontieră Podlaskie au descoperit în total patru tuneluri sub granița cu Belarus, toate în 2025”, a declarat lt. col. Katarzyna Zdanowicz din cadrul Poliției de Frontieră poloneze. Ea a adăugat că sistemele de securitate stratificate permit intervenția autorităților „chiar și în cazul tentativelor de trecere subterană”.

Unul dintre cele mai mari tuneluri a fost descoperit la mijlocul lunii decembrie, în apropierea satului Narewka, în estul Poloniei. Potrivit autorităților, acesta avea aproximativ 1,5 metri înălțime, iar intrarea era ascunsă într-o zonă împădurită de pe partea belarusă. Tunelul se întindea aproximativ 50 de metri pe teritoriul Belarusului și încă 10 metri pe teritoriul polonez.

Autoritățile afirmă că aproximativ 180 de migranți – în principal din Afganistan și Pakistan – au utilizat tunelul pentru a trece granița. Majoritatea au fost reținuți la scurt timp după ce au ieșit pe partea poloneză. Poliția a publicat imagini cu 130 dintre persoanele arestate în urma operațiunii.

Imaginile video din interior arată un spațiu îngust, consolidat cu structuri din beton pentru a preveni prăbușirea, sugerând un nivel de sofisticare tehnică peste cel al rutelor improvizate de contrabandă observate anterior la frontieră.

Acuzații privind expertiză străină

Oficialii polonezi susțin că Belarus ar fi apelat la specialiști din Orientul Mijlociu, cu „un nivel ridicat de expertiză”, pentru proiectarea și construirea tunelurilor.

Analiști militari afirmă că astfel de construcții subterane complexe au fost asociate în trecut cu grupuri armate din zone de conflict, precum Hamas în Gaza, Hezbollah în Liban, miliții kurde din Siria și Irak și, în anumite cazuri, Statul Islamic.

Dr. Lynette Nusbacher, istoric și strateg militar american, a declarat că este „plauzibil” ca grupări susținute de Iran să dețină expertiza necesară.

„Unul dintre lucrurile pe care le-am observat imediat după războiul din Liban din 2006 au fost șiruri de betoniere în sudul Libanului… asistam la o amplă construcție de tuneluri cu sprijin iranian”, a spus ea, menționând tactici similare utilizate de Hamas în Gaza.

La rândul său, maiorul Rob Campbell, fost genist în armata britanică și expert în fortificații, a declarat că, pe baza imaginilor disponibile, poate specula că grupări precum Hamas sau Jihadul Islamic Palestinian ar putea avea capacitatea tehnică necesară.

Totuși, Sarit Zehavi, fost colonel în serviciile de informații israeliene, a avertizat că nu trebuie trase concluzii definitive.

„Oare Hezbollah sau alte grupări susținute de Iran au această capacitate? Da. Sunt singurele? Nu. Probabil că și alte grupări dețin cunoștințele necesare, de la miliții kurde din Siria până la ISIS”, a afirmat ea.

Marcin Kierwiński, oficial guvernamental polonez, a indicat anterior că unii dintre specialiști ar proveni din Kurdistan, subliniind însă că Varșovia consideră regimul belarus responsabil pentru activitățile de la frontieră.

O strategie mai amplă

Descoperirea tunelurilor are loc pe fondul tensiunilor crescute dintre Polonia și Belarus, pe care Varșovia îl acuză că orchestrează deliberat fluxuri migratorii ca instrument politic. Din 2021, Polonia s-a confruntat cu valuri repetate de migranți care au încercat să treacă din Belarus, determinând construcția unui gard de 200 de kilometri, echipat cu sute de camere și senzori de detecție.

Oficialii polonezi consideră aceste acțiuni ca făcând parte dintr-o strategie mai amplă de „război hibrid” rusesc, menită să pedepsească Occidentul pentru sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei. În paralel cu valurile de migranți, mai multe state europene au raportat incursiuni cu drone, acte de sabotaj și atacuri asupra infrastructurii destinate sprijinului militar pentru Kiev.

Belarus a fost, de asemenea, acuzat că lansează baloane încărcate cu mărfuri de contrabandă – în principal țigări – către state NATO vecine, la început în Lituania, apoi și în Polonia. Autoritățile susțin că aceste baloane pot avea atât scopuri de contrabandă, cât și de testare a reacției sistemelor de apărare aeriană.

Czesław Mroczek, ministru adjunct de interne al Poloniei, a sugerat că apariția tunelurilor reflectă eficiența măsurilor de securitate la frontieră.

„Săparea acestor tuneluri înseamnă că eficiența noastră în oprirea migrației este atât de ridicată încât s-a decis aducerea unor specialiști din Orientul Mijlociu pentru a le construi”, a declarat el într-un interviu radio recent.

Îngrijorări persistente privind securitatea

Autoritățile poloneze susțin că pot identifica și neutraliza aceste rute subterane, însă recunosc dificultatea de a securiza o frontieră lungă și împădurită.

Experții în securitate avertizează că, pe măsură ce o metodă este blocată, pot apărea altele noi. Evoluția tacticilor, de la treceri terestre la baloane aeriene și acum la pasaje subterane, evidențiază un conflict aflat într-o continuă adaptare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking