Rusia vrea să se întoarcă pe Lună, printre altele

Landerul Luna-25 va fi lansat cu ajutorul unei rachete Soyuz-2 Fregat și va fi primul modul de aterizare care va ajunge la Polul Sud al Lunii, conform Roscosmos.

Obiectivul principal al misiunii va fi dezvoltarea tehnologiilor de aterizare ușoară, cercetarea structurii interne a Lunii și explorarea resurselor, inclusiv a apei, potrivit aceleiași surse.

Oamenii de știință ruși estimează că modulul de aterizare va funcționa pe suprafața lunară timp de un an.

Rusia a anunțat mai multe proiecte ambițioase în domeniul orbital după începerea războiului din Ucraina în condițiile în care Moscova încearcă să proiecteze statutul său de mare putere. Unul dintre aceste planuri vizează construirea unei stații orbitale care să fie folosită de cosmonauții ruși după abandonarea definitivă a Stației Spațiale Internaționale.

Roscosmos a început deja să transmită invitații partenerilor din țările membre ale BRICS pentru a-și construi un modul propriu la bordul acestei stații, deși analiștii sunt circumspecți cu privire la capacitățile Rusiei de a o construi după impunerea sancțiunilor occidentale împotriva exportării de componente electronice către țara condusă de Vladimir Putin.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.