Preşedintele Croaţiei, Zoran Milanovic, a acuzat vineri, 4 februarie, din nou Occidentul că incită la război în Ucraina şi a insistat să se discute cu Rusia şi să fie luate în considerare interesele acesteia în criza actuală. Noile sale declarații se adaugă celor făcute anterior, care au scandalizat inclusiv opinia publică din țara sa și au determinat o reacție dură din partea Ucrainei.
„Este vorba despre interesele Rusiei, cu care este necesar dialogul în locul incitării la război pe care o vedem de mai multe săptămâni”, a declarat jurnaliștilor preşedintele croat.
El a apreciat că aceste interese au un caracter statal şi nu sunt un capriciu al preşedintelui rus Vladimir Putin, transmite agenţia EFE, preluată de Agerpres.
„Nu este vorba despre o chestiune legată de starea psihologică a lui Putin, aşa cum se încearcă să fie prezentată tot timpul, pentru că Rusia nu este Putin. Rusia va fi şi a fost înaintea lui Putin”, a afirmat preşedintele Zoran Milanovic.
De asemenea, el a respins acuzaţiile conform cărora nu este solidar cu NATO. „Pot fi solidar cu Polonia şi Lituania, şi sunt, pentru că este vorba de ţări membre ale NATO. Ucraina nu este membră a NATO, acolo este altă istorie, o istorie complet diferită”, a arătat preşedintele croat.
El a promis încă o dată că nu va permite ca ţara sa, membră a NATO din anul 2009, să participe la o strategie care, în opinia lui, este o greşeală.
Președintele Croației a acuzat recent de mai multe ori Occidentul că este responsabil pentru criza din Ucraina, ţară pe care o consideră ca fiind „una dintre cele mai corupte din lume”.
Zoran Milanovic, în vârstă de 55 de ani, este preşedinte din 2020 și a ajuns la putere după ce a candidat din partea social-democraților. Nu este pentru prima dată când face gesturi și declarații controversate. La câteva luni după ce a ajuns la putere, el l-a decorat pentru activitatea din timpul războiului de independenţă pe fostul general Zlatan Mijo Jelic, care a fost pus sub acuzare în 2016 de Tribunalul Penal Internaţional pentru crime de război comise împotriva bosniacilor.
Reacție extrem de dură de la Kiev
Șeful statului croat declarase la sfârșitul lunii trecute că actuala criză ruso-ucraineană este efectul politicii preşedintelui american Joe Biden şi a acuzat Uniunea Europeană că a incitat în anul 2014 la o „lovitură de stat” pentru înlăturarea preşedintelui ucrainean de la acea vreme, Viktor Ianukovici, fără ca apoi UE să aibă vreo contribuţie în această ţară, astfel că „Ucraina este astăzi una dintre cele mai corupte ţări din lume”.
Premierul croat Andrej Plenkovic a fost nevoit să reacționeze pentru a nu stârni un scandal diplomatic. El a calificat declaraţiile lui Milanovic drept ruşinoase şi contrare politicii oficiale a guvernului de la Zagreb şi a transmis Kievului scuze.
De altfel, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a convocat-o luna trecută pe ambasadoarea Croației la Kiev, Anica Djamic, pentru a protesta faţă de declaraţiile preşedintelui Croaţiei, Zoran Milanovic.
„Preşedintele croat şi-a demonstrat dispreţul şi ingratitudinea faţă de ajutorul pe care Ucraina şi ucrainenii le-au oferit Croaţiei în lupta sa pentru independenţă şi în lupta împotriva incendiilor devastatoare de anul trecut”, a transmis MAE ucrainean într-un comunicat.
Potrivit Kievului, declaraţiile lui Milanovic „transmit discursul propagandei ruse”. În plus, cuvintele preşedintelui croat „afectează relaţiile bilaterale şi subminează unitatea Uniunii Europene şi a NATO în faţa actualelor ameninţări la adresa securităţii Europei”, a apreciat MAE de la Kiev.
„Suntem convinşi că această ingratitudine este o trăsătură personală a caracterului (lui Milanovic) şi nu se extinde la poporul croat, de care ne leagă prietenia şi respectul reciproc”, a afirmat diplomaţia ucraineană.
Kievul ceruse totodată preşedintelui croat „o retractare publică” a declaraţiei sale şi şi-a exprimat încrederea în sprijinul Zagrebului faţă de parcursul european şi euroatlantic al Kievului şi în continuarea relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări.
