Ministerul de Finanțe al Rusiei și-a propus să reducă peste 1,6 trilioane de ruble din bugetul alocat programelor de stat în perioada 2023-2025 în contextul războiului din Ucraina și a problemelor cauzate de sancțiunile occidentale.

În special:

planul de construcție a infrastructurii este redus cu 390 de miliarde
programul de dezvoltare industrială va fi redus cu 200 de miliarde
150 de miliarde vor fi economisite pe știință
agricultura va fi lipsită de 25 de miliarde de la buget
vor cheltui mai puțin pe spațiu cu 21,4 miliarde
15,8 miliarde vor fi economisiți în programul de stat pentru dezvoltarea Crimeei ocupate
11,5 miliarde vor pierde programele de stat pentru dezvoltarea unei economii inovatoare.

Drept urmare, cheltuielile bugetului pentru anul 2023 al Federației Ruse sunt planificate să fie reduse cu 557 miliarde de ruble, 2024 – cu 539 miliarde, 2025 – cu 534 miliarde, informează unian.net.

Majoritatea cheltuielilor tăiate vor fi din programele de stat „Dezvoltarea sistemului de transport” – 390 de miliarde de ruble pentru perioada 2023-2025 – și de la capitolul „Știință și dezvoltare tehnologică” – aproximativ 150 de miliarde în următorii trei ani. Ministerul Finanțelor de la Moscova vrea să taie 120 de miliarde de ruble inclusiv din programul „Asigurarea capacității de apărare a țării” pentru aceeași perioadă.

Un purtător de cuvânt al ministerului a declarat pentru Vedomosti că administratorii programelor de stat ar trebui să stabilească în mod independent cheltuielile la care vor renunța. El a adăugat că decizia a fost luată pentru a „prioritiza cheltuielile bugetare” și „a concentra fondurile rămase în cele mai importante domenii”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anunțul Ministerului rus al Finanțelor vine după ce săptămâna trecută acesta a prezentat un plan de a cumpăra monedele naționale ale țărilor pe care Moscova le consideră „prietenoase” cu scopul de a deprecia rubla.

„Prin monedele țărilor prietenoase, prin rate de schimb încrucișate cu dolarul și euro, va fi posibil să reglementăm costul euro și al dolarului la cel al rublei”, a declarat ministrul Finanțelor Anton Siluanov la o întâlnire cu reprezentanți ai mediului de afaceri ce a avut loc miercurea trecută.

Mai devreme s-a raportat că, din cauza războiului pe scară largă declanșat în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin s-a trezit într-o izolare completă și în exil. Dacă va pierde acest război, atunci va este „terminat”, afirmă politologul rus Dmitri Oreșkin.

#buget #cheltuieli #razboi #ruble

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.