„Rusia vrea să împartă lumea în două triburi beligerante. Nu este vorba doar de opinii politice, ci de incitarea la ură pentru a nimici comunicarea între oameni. Dacă vrem să eliminăm dezinformarea, trebuie să cultivăm, în primul rând, vigilența civilă și trebuie să menținem această vigilență”, a remarcat președintele Consiliului Național al Radiodifuziunii poloneze (KRRiT) Maciej Świrski, informează ipn.md.

Evenimentul organizat de Consiliul Național al Radiodifuziunii Polonez (KRTiT) la Castelul Regal din Varșovia, a întrunit reprezentanți ai autorităților relevante din Polonia, Ucraina, Estonia, România, Ungaria, Letonia și Lituania și a fost o dovadă în plus că țările din Europa Centrală și de Est au aceleași viziuni privind problema combaterii dezinformării ruse.

Reprezentanții autorităților de reglementare a mass-media au demonstrat unitate în apărarea libertății de exprimare în baza unor știri de încredere și veridice. În discursul său, președintele Consiliului Național al Radiodifuziunii din Polonia a formulat cinci obiective principale cu care se confruntă industria media din țările democratice, în contextul respingerii valului rusesc de știri false.

„În primul rând, este necesar să se consolideze constant rolul și capacitățile mass-media credibile, oferind publicului informații de încredere și verificate. În al doilea rând, trebuie să dezvoltăm cooperarea internațională și să împărtășim în mod constant cele mai bune experiențe și practici”, a îndemnat Maciej Świrski.

În opinia sa, de asemenea, sunt necesare anumite „modificări ale legii și adaptarea reglementărilor la circumstanțele externe schimbătoare, promovarea eticii jurnalistice și comunicarea eficientă despre activitățile noastre publicului de diferite categorii”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Intensitatea fără precedent a campaniei de dezinformare este legată, desigur, de lansarea de către Rusia a unei agresiuni pe scară largă împotriva Ucrainei, dar originile acesteia ar trebui căutate mult în trecut. „Agresiunea pe scară largă a ridicat în picioare societățile occidentale, dar asta nu înseamnă că am câștigat această mare bătălie pentru adevăr în mass-media și media de socializare”, a subliniat Olha Herasymiuk, președintele Consiliului Național al Audiovizualului din Ucraina.

„Dezinformarea este o provocare uriașă pentru întreaga UE, dar în prezent lovește cel mai mult în țările de pe flancul său estic. Este foarte important că reprezentanții țărilor această regiune a Europei sunt aici, la Varșovia pentru a dezvolta un plan comun de apărare strategică a valorilor noastre de bază: libertatea de exprimare și libertatea presei” – a relevat Valentin-Alexandru Jucan, Vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului din România.

Elementul central al summitului „Opriți dezinformarea și propaganda rusă” a fost semnarea „Declarației de la Varșovia privind combaterea dezinformării”, care stabilește un cadru de cooperare între semnatari pentru limitarea și demascarea propagandei Kremlinului.

„Nu suntem neputincioși. În țările noastre avem legi pentru a combate dezinformarea, trebuie doar să le punem în aplicare”, a relevat gazda evenimentului Maciej Świrski.

#Maciej Świrski #Summit

Republica Moldova și Finlanda ar putea avea un dialog structurat pe tema rezilienței, inclusiv despre pregătirea populației pentru situații de criză și modul în care întreaga societate poate contribui la securitatea țării. Propunerea a fost făcută de președinta Maia Sandu la Helsinki, în cadrul întrevederii cu omologul său finlandez, Alexander Stubb.

„Avem multe de învățat de la Finlanda: modelul ei de securitate, în care este implicată întreaga societate, pregătirea oamenilor pentru situații de criză și calmul pe care ți-l dă faptul că ești pregătit”, a declarat Maia Sandu la conferința de presă comună.

Șefa statului a vorbit și despre modul în care Republica Moldova își consolidează securitatea în fața presiunilor Rusiei. Potrivit acesteia, autoritățile investesc în apărarea aeriană, iau măsuri pentru protejarea alegerilor și au redus dependența de gazul rusesc de la 100% la zero.

Un alt subiect discutat de cei doi președinți a fost aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Maia Sandu a spus că parcursul european oferă țării sprijin într-o perioadă marcată de crize energetice, războiul de la hotar și presiuni asupra economiei.

„Ceea ce ne ajută să mergem înainte (…) este hotărârea de a adera la Uniunea Europeană, o uniune în care țările se sprijină și se apără reciproc. Finlanda a făcut această alegere în 1995. Noi facem astăzi aceeași alegere, din aceleași motive”, a declarat președinta.

La rândul său, Alexander Stubb a reafirmat sprijinul Finlandei pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și a spus că țara noastră este importantă pentru securitatea Europei.

„Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană”, a declarat președintele finlandez, care a adăugat că Finlanda va continua să sprijine parcursul european al țării „cât mai curând posibil”.

În cadrul vizitei de la Helsinki, Maia Sandu urmează să aibă întrevederi cu prim-ministrul Petteri Orpo și președintele Parlamentului, Jussi Halla-aho. Ea va participa, alături de Alexander Stubb, și la deschiderea Forumului de Securitate de la Helsinki.

Evenimentul este organizat anual de Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, sub patronajul președintelui Finlandei. Ediția din acest an reunește peste 350 de oficiali și experți din mai multe țări.