Pisaniile moldovenești ale lui Ștefan cel Mare, artefacte din secolul al XV-lea luate de pe zidurile Cetății Albe de pe Nistru, ar fi fost furate de la muzeul din Herson și duse în Crimeea de către armata lui Vladimir Putin. Declarațiile aparțin președintelui fondator al Asociației românilor din sudul Basarabiei, Anatol Popescu.

La 1838, în timpul administrației țariste, una sau două pisanii au fost smulse din zidurile cetății și duse la muzeul Odesa, spune acesta.

„În timpul administrației românești din perioada interbelică, cel puțin una era încă pe ziduri. Arheologii români din perioada interbelică au făcut cercetări, dar li s-a pierdut urma în anii 50 și nu s-a știu nimic până în 2013, când au fost descoperite de Andrei Krasnojon la muzeul din Herson”, a afirmat, pentru Digi24.ro, Anatol Popescu.

Pisaniile sunt lespezi cu scriere în slavonă care atestă evenimente de pe zidurile cetății, spune Popescu.

„Capul de bour de pe poarta cetății este important pentru România, că este imprimată și pe actul Unirii de la 1918”, a spus președintele fondator al Asociației românilor din sudul Basarabiei.

Potrivit acestuia, copii fidele ale acestor pisanii au fost reamplasate pe zidurile Cetății Albe acum câțiva ani. Profesorul de istorie, arheologul ucrainean Andrei Krasnojon, rector al Universității pedagogice „Ușinskii” din Odesa, se îngrijorează de soarta pisaniilor moldovenești ale lui Ștefan cel Mare, care sunt păstrate în Muzeul de istorie din orașul Herson.

Pisaniile respective au fost puse pe zidurile Cetății Albe în perioada de domnie a voievodului moldovean Ștefan cel Mare, fiind redescoperite de profesor în fondurile muzeului de istorie din Herson în 2013.

„Invadatorii evacuează din orașul Herson colecția muzeului regional etnografic care, în ceea ce privește inscripțiile antice și medievale, întrece multe muzee specializate din Ucraina. Tocmai în acest muzeu sunt păstrate patru pisanii din secolul al XV-lea puse pe zidurile Cetății Albe de pe Nistru. Semnificația acestor artefacte nu poate fi supraestimată pentru știință și pentru istoria Cetății Albe. Aceste pisanii au totodată o semnificație ideologică”, a scris Andrei Krasnojon pe pagina personală de Facebook, conform BucPress.eu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Hersona #muzeu #pisanie #Rusia #Stefan Cel Mare

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.