Rușii s-au aliniat marți într-o gară din Moscova ca să-și comande ceea ce ar putea fi ultimul lor Big Mac din puținele restaurante McDonald’s rămase deschise în țară, transmite Reuters.

Cel mai mare lanț de servire a burgerului își închide ușile în Rusia după mai bine de 30 de ani, astfel devenind unul dintre cele mai mari branduri globale care pleacă din această țară, ca urmare a războiului dus de Moscova în Ucraina.

Ieșirea McDonald’s încheie un capitol din istoria companiei americane care a început să servească burgeri în Rusia devenind simbol al capitalismului american.

Compania a decis deja să-și închidă temporar restaurantele din țară în martie. Acestea au inclus renumita locație din Piața Pușkin din centrul Moscovei, unde au fost bătute recorduri globale la deschiderea de pe 31 ianuarie 1990, cu mai bine de 30.000 de oameni aliniați după colț pentru un Big Mac care costa 3 ruble.

„McDonald’s operează în câteva locuri acum”, a spus Irina, în vârstă de 32 de ani, care stătea la coadă la locația din gara Leningradski, de unde trenurile se îndreaptă la nord spre Sankt Petersburg. „Îmi e dor de McDonald’s, așa că atunci când merg la Sankt Petersburg, trec pe acolo și mă răsfăț cu un Big Mac”.

McDonald’s plănuiește să vândă 84% din cele aproape 850 de restaurante din Rusia către un cumpărător local. Viitorul restaurantelor rămase, operate prin francize, este neclar.

Noii proprietari nu vor putea folosi numele McDonald’s, logoul, brandul și meniul. Aceasta duce la îngrijorările unora că va avea de suferit calitatea produselor.

„Am citit ieri că McDonald’s se închide în curând și se redeschide sub un nou nume, așa că m-am grăbit aici astăzi să cumpăr cheeseburgerul meu preferat, milkshake și cartofi prăjiți”, a spus Alla, în vârstă de 21 de ani. „Dacă se va înrăutăți calitatea după schimbarea brandului?”.

Restaurantele sub franciză rămân deschise și chiar au înregistrat o creștere a activității de când McDonald’s și-a închis locațiile.

„În locațiile accesibile din centrul Moscovei și Sankt Petersburg vedem o cerere în creștere”, a transmis marți operatorul de franciză Restaurantele Rosinter.

McDonald’s va păstra marca sa în Rusia, ceea ce analiștii consideră că reprezintă o ușă lăsată deschisă pentru o întoarcere. Între timp, restaurantele vor începe redeschiderea sub o nouă conducere și firmă în iunie, a declarat, pentru Reuters, o sursă apropiată de companie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#burgher #McDonald's #rămas bun #rând #rusii

Un program care promite să pregătească proiecte comune România-Republica Moldova și investiții europene de până la un miliard de euro este dezvoltat de o organizație privată din țara noastră al cărui fondator este de peste Prut. Ministerul Infrastructurii de la Chișinău însă nu-i recunoaște rolul de coordonare și avertizează că mecanismul propus de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale riscă să se suprapună peste atribuțiile instituțiilor statului. Cu toate acestea, ONG-ul afirmă că programul continuă. Nu este clar cine i-a acordat organizației mandatul, ce statut are programul și de unde apare miliardul de euro, scrie TVR Moldova.

În luna iunie 2026, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale primește propunerea pentru un așa-numit „Program de Interconectare Sustenabilă România-Moldova”. Răspunsul instituției este categoric.

„Considerăm că o entitate privată, cum este Centrul enunțat, nu trebuie să aibă atribuții care se suprapun sau substituie deciziile luate de ministerele de resort, ceea ce contribuie la crearea unui dezechilibru instituțional. În contextul celor expuse, comunicăm că nu susținem Programul de Interconectare Sustenabilă România – Moldova, având în vedere aspectele menționate…”, a declarat MIDR.

Totodată, și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat că, cităm, „definirea domeniilor de intervenție, evaluarea costurilor unor astfel de proiecte țin de competența autorităților”.

Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale vorbește despre un proiect mai ambițios decât o simplă platformă de consultanță. Organizația își propune să aibă un rol în pregătirea și implementarea proiectelor comune România – Republica Moldova, pentru perioada 2028 – 2034, și se prezintă drept un actor tehnic în construirea programului. Problema este mandatul. România și Republica Moldova au deja instituții publice, agenții de dezvoltare regională și mecanisme bilaterale prin care sunt gestionate asemenea proiecte.

„Eu nu ştiu exact pe cine reprezintă. Relaţia strategică între România şi Republica Moldova mi se pare firesc să fie gestionată de către instituţii publice, instituţii ale statului sau instituţii implicate în domeniile respective. Nu ştiu în ce calitate, ce mandat şi în ce mod încearcă acest centru să gestioneze relaţia dintre România şi Republica Moldova”, a spus directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est din România, Vasile Asandei.

La trei luni de la răspunsul ministerului, ONG -ul susține că lucrează în continuare la dezvoltarea programului. Reprezentantii centrului nu au spus dacă au și confirmarea autorităților.

„Momentan, noi avem o platformă care a rezultat tehnic și bugetar dintr-un proiect comun între CAPDR și ADR Chișinau. Și atunci calitatea noastră, prin platforma aceasta, este de mijlocire efectivă a programului, tehnic vorbind. – Dumneavoastră aveți, oficial, confirmare de la autoritățile de la Chișinău pentru a fi coordonator tehnic? Dvs. judecaţi… cum considerați confirmările acestea. Dar, spre exemplu, anul trecut, la Vatra Dornei, la forumul organizat de noi, tot în contextul ăsta, au fost secretari de stat de la București și Chișinău. Eu le consider confirmări informale ale statelor noastre care nu girează în alb. Pentru că nu au cum să o facă. Dar sunt alături de noi, sunt parteneri de dezvoltare oficial”, a adăugat președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, Ion Ștefanovici.

De cealaltă parte, reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Municipiul Chișinău, instituție subordonată Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și care are colaborări cu CAPDR, descriu rolul organizației ca fiind unul de consultanță pentru primării, în pregătirea proiectelor și atragerea investițiilor.

„Ăsta este un ONG, o organizație care dorește să-și capaciteze… cumva, să ajute primăriile, dar nu poate fi ridicat la nivel guvernamental. – Deci, practic, programul nu poate fi implementat, înțeleg, corect? – În principiu, el nu poate fi implementat la nivel guvernamental. Dar el poate fi implementat cu ajutorul primăriilor. Ei fac un serviciu de consultanță și ce este foarte important de menționat este că în proiectele finanțate din Uniunea Europeană, banii pentru această consultanță sunt elegibile, adică primăriile ar putea să includă consultanța asta în proiect și să nu cheltuiască banii din bugetele locale”, a menționat directorul ADR Chișinău, Sergiu Brînza.

De asemenea, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est din România, Vasile Asandei, a spus că: „evident că dacă se pune problema unei colaborări instituţionale şi în spiritul dezvoltării acestei componente regionale din Republica Moldova, această relaţie trebuie să fie cu ADR-urile. Nu cred că o instituţie privată, despre care nu ştiu ce expertiză are şi în ce fel poate să gestioneze această relaţie, poate să facă aşa ceva. Evident că poate există interes, aspecte care ţin de consultanţă, dar asta este altceva.

Programul nu este prezentat de acest ONG drept o platformă de consultanță. Potrivit declarațiilor organizației, acesta ar urma să mobilizeze investiții europene care ar putea ajunge la un miliard de euro. ADR Chișinău ne-a comunicat că nu știe nimic de o asemenea cifră stabilită la nivelul Guvernului.

„Mai multă lume m-a întrebat de unde domnul Ștefanovici a luat cifra asta? El… probabil că este la nivel de intuiție a lui, pentru că nu am auzit-o la nivel guvernamental nicăieri”, a spus directorul ADR Chișinău, Sergiu Brînza.

În activitatea sa publică, CAPDR abordează și alte teme care depășesc zona proiectelor de dezvoltare regională. Organizația vorbește, între altele, despre dialog politic și cooperarea cu China și s-a implicat în pregătirea unei delegații medicale din România și Republica Moldova pentru participarea la o reuniune în China.

Rămâne însă întrebarea în ce măsură programul propus de CAPDR este compatibil cu mecanismele și documentele strategice deja aprobate de Republica Moldova. Printre documentele relevante se numără Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029.

Dar, până acum, din răspunsurile obținute de TVR MOLDOVA, nu rezultă existența unui mandat oficial prin care organizația să fi fost desemnată coordonator tehnic al unui program bilateral România-Republica Moldova.