Autoritățile ruse pregătesc măsuri menite să acorde statului un drept prioritar de a achiziționa activele companiilor occidentale „neascultătoare” care urmează să părăsească piața la „prețuri de chilipir”, scrie The Financial Times (FT). Kremlinul, comentând articolul FT, a spus că Rusia salută companiile străine, dar dacă acestea nu își îndeplinesc obligațiile, atunci autoritățile „își iau rămas bun de la ele” și decid ce să facă cu activele lor.

Potrivit ziarului, președintele rus Vladimir Putin a emis săptămâna trecută un ordin corespunzător guvernului. Documentul, potrivit publicației, spune că acest lucru va permite achiziționarea de active occidentale la „reducere semnificativă” pentru revânzarea ulterioară cu profit. Doar companiile sau organizațiile rusești care sunt în proces de excludere a acționarilor străini le vor putea cumpăra, se spune în articol.

Potrivit FT, noii proprietari vor fi obligați să plaseze 20% din active pe bursa rusă. În mai, șefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, s-a declarat în favoarea unei liste obligatorii a acțiunilor unei companii care părăsește Rusia la bursă atunci când aceasta este cumpărată de la un nerezident, ceea ce „va oferi o oarecare varietate de instrumente pentru investitori.” Această propunere a fost susținută de Ministerul Finanțelor.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al șefului statului, a declarat pentru FT că investitorii și companiile occidentale sunt „mai mult decât binevenite” în Rusia, dar unii dintre ei au încetat complet să plătească salariile sau pur și simplu au părăsit piața cu mari pierderi. „Dacă o companie nu își îndeplinește obligațiile, atunci, desigur, intră în categoria celor disfuncționale. Ne luăm rămas bun de la aceste companii. Și ceea ce facem cu activele lor după aceea este afacerea noastră”, a spus el pentru ziar.

Prim-viceprim-ministrul Andrei Belousov a declarat pentru RBC, comentând articolul: „Dacă a scris Financial Times, nu mă pot contrazice. <…> Cum vor fi organizate prețurile? Nu știu, întreabă Financial Times”.

Acum, pentru a ieși de pe piața rusă, companiile străine trebuie să obțină permisiunea unei comisii speciale a Ministerului de Finanțe. Potrivit surselor RBC, departamentul se bazează pe o serie de criterii, inclusiv vânzarea unui activ cu o reducere de cel puțin 50% din costul determinat în cursul unei evaluări independente și o plată în rate pentru cumpărător pentru unul la doi ani, sau plata unei contribuții voluntare la bugetul federal în cel puțin 10% din valoarea tranzacției.

FT, citând surse, susține că în Rusia se discută „măsuri și mai draconice”, care, printre altele, pot include și naționalizarea companiilor. Un astfel de scenariu a mai fost numit inevitabil de către unul dintre oamenii de afaceri cu care a vorbit publicația (nu este dat numele lui).

Potrivit surselor ziarului, Nabiullina se opune unor reguli de ieșire mai dure pentru companiile occidentale și posibilității naționalizării. Banca centrală este îngrijorată de faptul că fluxul de capital străin ar putea slăbi rubla și ar putea limita oportunitățile pentru investitorii ruși. Totuși, ministrul de Finanțe Anton Siluanov susține această abordare, considerând-o „o modalitate de a obține mai multe venituri pentru buget”, spun sursele FT.

S-a propus în Duma de Stat naționalizarea proprietăților companiilor străine care au părăsit Rusia. Președintele Camerei inferioare, Vyacheslav Volodin, a sugerat confiscarea proprietăților din Rusia de la întreprinderile din „țări neprietenoase” în cazul confiscării bunurilor rusești înghețate. Putin a spus în octombrie anul trecut că nu este nevoie de naționalizare.

În aprilie anul trecut, președintele a semnat un decret conform căruia, în cazul confiscării în Statele Unite și alte state de „adiacent” proprietăților Rusiei, cetățenilor sau companiilor ruși, se transferă proprietăți asociate unor astfel de țări din Rusia. la management temporar. Lista unor astfel de proprietăți include o participație la compania energetică Unipro (87,73%, deținută de germanul Uniper) și două participații la energia finlandeză Fortum (69,8807 și 28,3488%, deținută de Fortum Rusia și Fortum Holding). Kremlinul a spus că decretul „reflectă în oglindă atitudinea guvernelor occidentale față de activele străine ale companiilor ruse”.

#companii #Occident #pret #Rusia

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.