Autoritățile ruse pregătesc măsuri menite să acorde statului un drept prioritar de a achiziționa activele companiilor occidentale „neascultătoare” care urmează să părăsească piața la „prețuri de chilipir”, scrie The Financial Times (FT). Kremlinul, comentând articolul FT, a spus că Rusia salută companiile străine, dar dacă acestea nu își îndeplinesc obligațiile, atunci autoritățile „își iau rămas bun de la ele” și decid ce să facă cu activele lor.

Potrivit ziarului, președintele rus Vladimir Putin a emis săptămâna trecută un ordin corespunzător guvernului. Documentul, potrivit publicației, spune că acest lucru va permite achiziționarea de active occidentale la „reducere semnificativă” pentru revânzarea ulterioară cu profit. Doar companiile sau organizațiile rusești care sunt în proces de excludere a acționarilor străini le vor putea cumpăra, se spune în articol.

Potrivit FT, noii proprietari vor fi obligați să plaseze 20% din active pe bursa rusă. În mai, șefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, s-a declarat în favoarea unei liste obligatorii a acțiunilor unei companii care părăsește Rusia la bursă atunci când aceasta este cumpărată de la un nerezident, ceea ce „va oferi o oarecare varietate de instrumente pentru investitori.” Această propunere a fost susținută de Ministerul Finanțelor.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al șefului statului, a declarat pentru FT că investitorii și companiile occidentale sunt „mai mult decât binevenite” în Rusia, dar unii dintre ei au încetat complet să plătească salariile sau pur și simplu au părăsit piața cu mari pierderi. „Dacă o companie nu își îndeplinește obligațiile, atunci, desigur, intră în categoria celor disfuncționale. Ne luăm rămas bun de la aceste companii. Și ceea ce facem cu activele lor după aceea este afacerea noastră”, a spus el pentru ziar.

Prim-viceprim-ministrul Andrei Belousov a declarat pentru RBC, comentând articolul: „Dacă a scris Financial Times, nu mă pot contrazice. <…> Cum vor fi organizate prețurile? Nu știu, întreabă Financial Times”.

Acum, pentru a ieși de pe piața rusă, companiile străine trebuie să obțină permisiunea unei comisii speciale a Ministerului de Finanțe. Potrivit surselor RBC, departamentul se bazează pe o serie de criterii, inclusiv vânzarea unui activ cu o reducere de cel puțin 50% din costul determinat în cursul unei evaluări independente și o plată în rate pentru cumpărător pentru unul la doi ani, sau plata unei contribuții voluntare la bugetul federal în cel puțin 10% din valoarea tranzacției.

FT, citând surse, susține că în Rusia se discută „măsuri și mai draconice”, care, printre altele, pot include și naționalizarea companiilor. Un astfel de scenariu a mai fost numit inevitabil de către unul dintre oamenii de afaceri cu care a vorbit publicația (nu este dat numele lui).

Potrivit surselor ziarului, Nabiullina se opune unor reguli de ieșire mai dure pentru companiile occidentale și posibilității naționalizării. Banca centrală este îngrijorată de faptul că fluxul de capital străin ar putea slăbi rubla și ar putea limita oportunitățile pentru investitorii ruși. Totuși, ministrul de Finanțe Anton Siluanov susține această abordare, considerând-o „o modalitate de a obține mai multe venituri pentru buget”, spun sursele FT.

S-a propus în Duma de Stat naționalizarea proprietăților companiilor străine care au părăsit Rusia. Președintele Camerei inferioare, Vyacheslav Volodin, a sugerat confiscarea proprietăților din Rusia de la întreprinderile din „țări neprietenoase” în cazul confiscării bunurilor rusești înghețate. Putin a spus în octombrie anul trecut că nu este nevoie de naționalizare.

În aprilie anul trecut, președintele a semnat un decret conform căruia, în cazul confiscării în Statele Unite și alte state de „adiacent” proprietăților Rusiei, cetățenilor sau companiilor ruși, se transferă proprietăți asociate unor astfel de țări din Rusia. la management temporar. Lista unor astfel de proprietăți include o participație la compania energetică Unipro (87,73%, deținută de germanul Uniper) și două participații la energia finlandeză Fortum (69,8807 și 28,3488%, deținută de Fortum Rusia și Fortum Holding). Kremlinul a spus că decretul „reflectă în oglindă atitudinea guvernelor occidentale față de activele străine ale companiilor ruse”.

#companii #Occident #pret #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.