Pentru prima dată în opt luni, rușii sunt pe punctul de a cuceri un oraș ucrainean, chiar dacă este unul mic, abandonat deja de peste 90% din populația sa de dinainte de război, scrie într-o analiză CNN. Apărarea ucraineană în interiorul și în jurul orașului Bahmut, situat în estul țării, este presată de o combinație de atacuri de artilerie, focuri de mortier și lovituri aeriene și de un angajament substanțial de forțe terestre, atât trupe regulate rusești, cât și luptători ai companiei militare private Wagner.

CNN scrie că, dacă și când Bahmut va cădea, ar putea fi tentant să ne întrebăm dacă forțele rusești sunt mai eficiente, dacă învață din catalogul de greșeli pe care le-au făcut până acum în acest conflict și dacă își exploatează în sfârșit superioritatea numerică și puterea de foc. Răspunsul: probabil că nu.

Mick Ryan, fost general australian și autor al buletinului informativ WarInTheFuture, spune că „forțele armate ucrainene ar putea decide că au obținut tot ce puteau prin rămânerea în locațiile lor defensive din jurul Bahmut și că este mai importantă conservarea forței pentru bătăliile care vor urma”.

Dar o retragere ucraineană nu este egală cu un dezastru, dacă se desfășoară în mod ordonat.

„Ar trebui să fie tratată ca o tactică de rutină, mai degrabă decât ca un prevestitor de dezastru”, spune Ryan.

Ucrainenii au folosit Bahmut pentru a provoca pierderi masive forțelor de atac: după unele estimări, la un raport de 7:1. Vine un moment în care este mai inteligent să te retragi decât să suferi pierderi din ce în ce mai mari alături de capitularea a sute și poate mii de soldați ucraineni încercuiți, potrivit analizei.

La 6 martie, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a ținut o întâlnire regulată a Cartierului General al Comandantului-Șef Suprem. Armata a susținut continuarea apărării orașului Bahmut. Este raportat de presa ucraineană cu referire la Biroul Președintelui.

La ședință, comandanții grupărilor operațional-strategice de trupe au raportat situația pe direcțiile principale ale frontului.

„Membrii Cartierului General au analizat în detaliu situația din Bahmut. Evaluând progresul operațiunii de apărare, președintele i-a întrebat pe comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei Valeri Zalujnîi și pe comandantul grupului operațional-strategic al trupe Hortița, Alexandr Sirski, cu privire la acțiuni ulterioare în direcția Bahmut. Ei s-au exprimat în favoarea continuării operațiunii de apărare și a întăririi în continuare a pozițiilor noastre în Bahmut”, se spune în comunicat.

În plus, la întâlnire s-a discutat problema aprovizionării cu arme și echipamente și distribuirea acestora în zonele operaționale.

Este de menționat că, în analiza CNN, mai scrie că, pentru ucraineni, judecarea acestui moment este critică. Dar pentru ruși, cucerirea orașului Bahmut nu ar modifica deficiențele fundamentale ale campaniei lor.

#Bahmut #Vladimir Zelenski

Puține lucruri de pe Pământ au rezistat atât de mult timp în fața schimbărilor. În timp ce clădirile istorice și invențiile care au marcat evoluția omenirii ne atrag atenția, există și minuni ale naturii pe lângă care trecem uneori fără să le cunoaștem povestea, scrie antena3.ro.

Copacii se numără printre cele mai longevive forme de viață de pe planetă. De-a lungul mileniilor, au oferit umbră, adăpost și oxigen, devenind repere ale unor locuri și martori tăcuți ai istoriei. Unii dintre ei au supraviețuit mii de ani, încă dintr-o perioadă în care civilizația arăta cu totul altfel.

Dar unde se află cel mai bătrân copac din lume și care este secretul longevității sale?

Methuselah, pinul care a supraviețuit timp de milenii

În Munții Albi din California, Statele Unite, crește unul dintre cei mai vechi copaci cunoscuți de pe Pământ. Este un pin din specia Great Basin bristlecone pine, botezat Methuselah, după personajul biblic Matusalem, bunicul lui Noe, despre care Biblia spune că a trăit 969 de ani.

Copacul a fost descoperit în anii 1950 de cercetătorul Edmund Schulman și a devenit celebru pentru vârsta sa impresionantă. Este considerat cel mai bătrân copac individual, care nu face parte dintr-o colonie de arbori conectați prin același sistem de rădăcini, a cărui longevitate a fost confirmată prin metode științifice.

Methuselah nu este însă singurul exemplar remarcabil din această zonă. În apropiere se află un alt pin, al cărui nume nu a fost făcut public și despre care cercetătorii au stabilit că ar putea fi chiar mai vechi.

Câți ani are cel mai bătrân copac din lume?

Vârsta copacilor poate fi stabilită prin analizarea inelelor de creștere, fiecare dintre acestea oferind indicii despre un an din viața arborelui.

În cazul lui Methuselah, au fost prelevate probe în 1957. Ulterior, dendrocronologul Tom Harlan, de la Laboratorul de Cercetare a Inelelor Arborilor al Universității din Arizona, a comparat inelele de creștere și a confirmat că arborele are peste 4.800 de ani.

În 2009, același cercetător a analizat și o probă mai veche, prelevată de Edmund Schulman dintr-un alt pin din Munții Albi, înainte de moartea acestuia. Proba provenea de la un copac viu, rămas fără nume, despre care s-a estimat că are peste 5.000 de ani. Acesta ar putea fi, așadar, cel mai bătrân arbore viu individual a cărui vârstă a fost verificată.

Înainte ca Methuselah să fie recunoscut drept unul dintre cei mai bătrâni arbori vii din lume, recordul îi era atribuit pinului Prometheus, din statul Nevada. Copacul a fost tăiat în 1964 de Donald Rusk Currey, un doctorand care studia istoria climatică a regiunii. Analiza ulterioară a inelelor de creștere a arătat că arborele avea aproximativ 4.900 de ani, existând estimări potrivit cărora ar fi putut depăși 5.000 de ani. Circumstanțele tăierii rămân controversate, iar dispariția sa este considerată unul dintre cele mai cunoscute exemple ale pierderii unui exemplar natural excepțional în urma unei intervenții umane.

Numele Prometheus provine din mitologia greacă, de la titanul care le-ar fi oferit oamenilor focul.

De ce este ținut secret locul în care se află Methuselah?

Pădurea Ancient Bristlecone Pine se găsește în Munții Albi din California și adăpostește exemplare de pini care au supraviețuit timp de milenii.

Cu toate acestea, poziția exactă a lui Methuselah și a copacului despre care se crede că este și mai vechi a fost păstrată secretă. Măsura a fost luată pentru a preveni deteriorarea arborilor, vandalismul sau alte intervenții care le-ar putea pune în pericol existența.

Timp de decenii, nici măcar fotografiile care ar fi permis identificarea cu ușurință a exemplarelor nu au fost distribuite pe scară largă. În 2021, însă, imagini apărute online au făcut ca localizarea lui Methuselah să devină mai ușor de identificat.

Importanța protejării arborilor cu valoare istorică a revenit în atenția publicului și după un incident petrecut în Marea Britanie.

În septembrie 2023, celebrul sicomor din Sycamore Gap, comitatul Northumberland, a fost tăiat intenționat. Copacul, vechi de aproximativ 300 de ani, devenise un reper cunoscut, aflat într-o depresiune naturală a terenului, lângă Zidul lui Hadrian.

În 2025, doi bărbați, Daniel Graham și Adam Carruthers, au fost condamnați la câte patru ani și trei luni de închisoare pentru tăierea ilegală a arborelui și deteriorarea Zidului lui Hadrian, monument protejat și inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Care este secretul longevității acestor copaci?

Pinii din specia Great Basin bristlecone pine sunt considerați printre cei mai longevivi arbori de pe planetă. Ei cresc în regiunile montane înalte din California, Nevada și Utah, în condiții care ar fi dificile pentru multe alte specii.

Secretul longevității lor este legat tocmai de mediul neprielnic în care se dezvoltă. Temperaturile scăzute, solurile sărace și condițiile aspre încetinesc considerabil creșterea copacilor.

Ritmul lent de dezvoltare contribuie la formarea unui lemn foarte dens, care îi ajută să reziste mai bine putrezirii, insectelor și ciupercilor. Astfel, deși cresc în condiții dificile și pot avea un aspect aparent fragil, acești arbori reușesc să supraviețuiască mii de ani.

Longevitatea lor este o dovadă a modului în care unele specii se adaptează mediului și rezistă în fața unor schimbări care se desfășoară pe perioade mult mai lungi decât o viață omenească.