Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a propus modificarea limitelor de vârstă în cadrul procesului de recrutare. Conform propunerii lui, este necesară creșterea ei de la 18 la 21 de ani, iar limita să fie atinsă la 30 de ani.

De asemenea, Moscova mai preconizează să le ofere soldaților oportunitatea să poată intra în forțele armate, în baza unui contract, din prima zi când sunt încorporați, conform Meduza. Schimbările în domeniul militar au fost prezentate în cadrul unei întruniri la care a participat şi Vladimir Putin, iar liderul de la Kremlin susține că le agreează.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șoigu mai consideră că numărul militarilor ruși ar trebui să crească până la 1,5 milioane. Asta ar însemna cu 350.000 mai mulți recruți și cu până la 695.000 de soldați care vor exercita serviciul în baza de contract.

Jurnaliștii Meduza precizează că la începutul lui 2023, potrivit normelor încă valabile, în Rusia ar urma să fie peste 1,1 milioane de soldați. „Sunt de acord cu propunerile dumneavoastră pentru alte schimbări structurale în forțele armate”, i-a răspuns Putin lui Șoigu, cerând ca ulterior să îi raporteze detalii despre acțiunile planificate.

#armata #încorporare #Rusia #serviciu miltiar #Şoigu

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.