Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bulgaria #Mark Rutte #NATO #război în Iran

Aproximativ 14.000 de persoane au murit în această vară în Germania din cauza valurilor de caniculă, depăşind recordul din 2018, potrivit estimărilor publicate joi de Institutul Robert Koch (RKI), autoritatea sanitară germană, transmite Agerpres cu referire la AFP.

Germania înregistrase în 2018 un număr de 8.900 de decese asociate căldurii.

Cifrele colectate la nivel naţional oferă informaţii privind numărul estimat de decese legate de valurile de căldură din această vară, până la data de 9 august.

Persoanele de 75 de ani şi peste această vârstă au fost cele mai afectate, se precizează în raportul săptămânal al institutului german.

Potrivit RKI, 9.600 din totalul de 14.000 de persoane decedate în acest an din cauza căldurii au murit în săptămâna cuprinsă între 22 şi 28 iunie, caracterizată de o vreme caniculară. În această perioadă, s-au înregistrat temperaturi record, care au depăşit în unele locuri 41 de grade Celsius.

Amploarea deceselor asociate caniculei este estimată cu ajutorul unor metode statistice, prin compararea numărului de decese survenite în săptămânile de vară, cu şi fără caniculă. Acest lucru este necesar deoarece canicula nu poate fi indicată drept cauză pe certificatele de deces şi, prin urmare, nu este menţionată în astfel de statistici.

De fapt, căldura duce rareori la deces în mod direct, aşa cum se întâmplă, spre exemplu, în cazul unui şoc termic. În majoritatea cazurilor, este vorba despre o combinaţie între temperaturile ridicate şi afecţiunile preexistente, precum bolile cardiovasculare, pulmonare sau renale, care duc la deces. De aceea, se vorbeşte atunci despre decese asociate căldurii.

Spania, la rândul său, a anunţat joi că aproape 4.500 de decese puse pe seama caniculei au fost înregistrate la nivel naţional între 1 iunie şi 19 august, un record pentru această perioadă după anul 2022, potrivit datelor publicate de Institutul de sănătate Carlos al III-lea din Madrid, consultate joi de AFP.

Prin comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut au fost atribuite caniculei 3.073 de decese, iar în 2024, 1.890. În 2022 au fost înregistrate 4.520 de decese asociate căldurii excesive.

Luna iulie 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată în Spania, la egalitate cu iulie 2022, potrivit agenţiei naţionale de meteorologie, Aemet.

Marcată de incendii de o amploare fără precedent în Spania, a şaptea lună a anului a fost, de asemenea, „cea mai secetoasă lună iulie de la începutul înregistrărilor, în 1961”, a precizat Aemet.

Aflată în prima linie a încălzirii globale, Spania a cunoscut în ultimii ani valuri de căldură din ce în ce mai lungi şi mai frecvente, cu temperaturi situate mult peste pragul de 40 de grade Celsius.