Socialistul Igor Dodon cere ca din completul judecătorilor care îi examinează dosarul „Sacoșa neagră” să fie exclus Vladislav Gribincea. Politicianul pune la îndoială imparțialitatea magistratului și admite că asta i-ar afecta dreptul la un proces echitabil, transmite IPN.

Cererea de recuzare urmează să fie examinată astăzi, 25 noiembrie, de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

De asemenea, deputatul susține că există motive care ar compromite obiectivitatea magistratului. Dodon invocă legături familiale între Vladislav Gribincea și reprezentanți a guvernării, participarea sa la reformarea justiției, donațiile făcute de el pentru un partid și criticile publice adresate liderului PSRM. Fostul președinte al țării mai pune la îndoială procedura de selectare a judecătorului în completul care-i va examina dosarul și subliniază că aceasta nu ar fi fost aleatorie.

„Toate acestea sunt fapte ce demonstrează că judecătorul Gribincea nu poate garanta un proces imparțial și corect”, a menționat Dodon.

Cererea de recuzare este depusă după ce s-a anunțat că dosarul „Sacoșa” va fi reluat de la zero. Decizia a venit ca urmare a modificării componenței completului, când judecătorul Ion Malanciuc a fost înlocuit cu Vladislav Gribincea, relatează sursa citată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că dosarul a ajuns la CSJ în anul 2022 și a trecut prin mai multe modificări ale completului, după demisia unor judecători care au refuzat evaluarea externă. Ex-președintele este acuzat de trădare de patrie, corupere pasivă, îmbogățire ilicită și acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal organizat. Procurorii afirmă că acesta ar fi solicitat peste un milion de dolari de la fostul lider democrat Vlad Plahotniuc pentru promovarea intereselor politice ale PDM.

Dacă va fi găsit vinovat, Igor Dodon riscă până la 20 de ani de închisoare.

#corupere pasiva #CSJ #Igor Dodon #judecator

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.