Sindicaliștii și Patronatul cer Guvernului stabilirea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real în mărime de 3 100 de lei, începând cu 1 septembrie 2021.

Se arată într-o adresare comună a Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova și Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, care au încheiat la 7 iulie, un Memorandum de înțelegere, expediată în adresa premierului interimar, Aureliu Ciocoi și a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

În demers se precizează că stabilirea acestui cuantum va asigura o creștere continuă a garanțiilor minime în domeniul salarizării pentru a menține puterea de cumpărare a salariilor și a asigura un mediu concurențial echitabil la nivel regional și internațional, în ce privește utilizarea forței de muncă.

„Recent, prin demersul nr. 03-01/179 din 31.05.2021, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a venit cu propunerea de a majora cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real al economiei. Este de notat că actualmente, în conformitate cu prevederile art. 12 al Legii salarizării nr. 847 din 14.02.2002, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se stabilește de Guvern, după consultarea partenerilor sociali”, comunică sindicaliștii și patronatul.

Părțile menționează că au ajuns la o poziție comună în privința stabilirii cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real în mărime de 3 100 de lei în urma consultărilor.

„Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se reexaminează anual, în funcție de creșterea sumară anuală a indicelui prețurilor de consum și a ratei de creștere a productivității muncii la nivel național. Totodată, ei mai argumentează că stabilirea unui nou cuantum minim garantat al salariului în sectorul real se face luând în considerare evoluția economică din R. Moldova, inflația, procesele migraționale ale forței de muncă, necesitatea compensării veniturilor ratate ale salariaților pe parcursul pandemiei de Covid-19, precum și asigurarea unor garanții minime în domeniul salarizării corespunzătoare nevoilor salariaților”, se mai precizează în nota informativă.

În context, sindicaliștii și patronatul propun inițierea procedurii de elaborare a proiectului de document, care să prevadă majorarea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real convenit de către partenerii sociali la nivel național.

Conform datelor statistice, în anul 2021, în România, salariul minim brut este de 2 300 de lei românești sau circa 10 mii de lei moldovenești, depășind de circa 3,4 ori cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real din Republica Moldova; în Ucraina – 6 000 de grivne sau circa 3 900 de lei moldovenești; în Rusia – 12 792 de ruble sau circa 3 100 de lei moldovenești.

#Guvern #MSMPS #Sindicate

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.