Salonul internațional Bookfest revine la Chișinău. Evenimentul se va desfășura în perioada 28 august – 1 septembrie, la Mediacor, unde vor avea loc întâlniri cu personalitățile culturale de pe ambele maluri ale Prutului în cadrul lansărilor și al prezentărilor de carte.

Expoziția va avea loc sub înaltul patronaj al președintelui României, Klaus Iohannis, și al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Deschiderea Bookfest va avea loc miercuri, 28 august, la ora 12:00, cu lansări ale editurii Junimea și întâlnirea cu președintele Academiei Române Ioane-Aurel Pop, transmite IPN. În aceeași zi, de la 13:30, editura Ştiinţa va organiza dezbaterea „Europa și noi: o integrare culturală și lansarea antologiei intitulate Poezie europeană contemporană (II)”, iar la 17:00 se planifică lansări ale Editurii Academiei Române.

Ziua de 29 august le vor fi dedicate lui Emilian Gălaicu-Păun, Spiridon Vangheli și Lică Sainciuc. Totodată, editura Institutului Cultural Român a pregătit un moment special, dedicat regretatului „tată a lui Guguță”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vineri, 30 august, de la ora 13:00, editura Cuantic va lansa o carte dedicată legendarului Michael Jordan, iar editura Eikon, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, organizează de la 14:00 un eveniment care să-l omagieze pe Paul Goma. Lansări de carte urmează și pe 31 august, dar și pe 1 septembrie.

Ediția 2024 a Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău este finanțată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României, în parteneriat cu Ministerul Culturii din România și Ministerul Culturii din Republica Moldova. Intrarea publicului va fi liberă la toate evenimentele din program.

#Bookfest #evenimente #Moldova #Salon de carte #targ

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.