Instituțiile de la frontieră au acum responsabilitatea de a analiza cine vine în Republica Moldova și dacă acești oameni ar putea reprezenta un risc pentru stabilitatea țării noastre. Despre acest lucru a declarat Președintele Maia Sandu în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Maia Sandu a fost întrebată de moderatorul emisiunii dacă deține informații privind creșterea numărului de cetățeni ruși care ajung în Republica Moldova, în contextul în care zeci de mii de ruși fac cozi kilometrice pe la punctele de frontieră pentru a fugi de mobilizare și a se refugia în alte țări, informează jurnal.md.

Șefa statului a răspuns că ”este devreme să judecăm pentru că acum nu este atât de ușor să ajungi în Republica Moldova”.

„Avem un zbor de la Erevan la Chișinău și acolo o treime din cei care vin recent sunt cetățeni ai Federației Ruse. Dar avem un număr mai mare de cetățeni ai Republicii Moldova care dețin și cetățenia Rusiei și care vin terestru, cu autocarele, prin țările europene. E devereme ca să facem niște estimări. Până la sfârșitul acestei săptămâni o să avem mai multe informații, o să avem statistici detaliate pe categoriile de oameni care vin. Dar oricum, instituțiile noastre de la frontieră au această responsabilitate de a analiza cine vine și dacă acești oameni au intenții bune sau dacă ar putea reprezenta un risc pentru stabilitatea țării noastre. Evident, cei care sunt considerați că prezintă risc pentru Republica Moldova, nu sunt admiși în țară”, a declarat șefa statului în cadrul emisiunii.

Maia Sandu a adăugat că cetățenii moldoveni care dețin și cetățenia Rusiei și care vor merge să lupte de bună voie de partea agresorului, riscă să piardă cetățenia Republicii Moldova. Totodată, cetățenii Republicii Moldova care nu dețin și cetățenia Federației Ruse și care merg să lupte în Ucraina riscă să fie pedepsiți penal. Potrivit șefei statului, această pedeapsă trebuie să fie înăsprită, iar în următoarele zile Ministerul Justiției va veni cu propuneri în acest sens.

Maia Sandu a mai declarat că așa-zisele referendumuri organizate de Rusia pentru a anexa patru regiuni din Ucraina sunt false.

„Noi nu recunoaștem nici referendumurile, nici rezultatele acestor referendumuri. În continuare, respectăm integritatea teritorială a Ucrainei în hotarele recunoscute internațional”, a punctat șefa statului.

Maia Sandu a mai declarat că autoritățile Republicii Moldova nu dețin informații precum că în regiunea transnistreană ar urma să fie organizate referendumuri similare celor din zonele ocupate ale Ucrainei.

„Nu cred că acest lucru este posibil în viitorul imediat, pentru că nu există aceste informații, dar evident, că ceea ce se întâmplă astăzi, ceea ce face Rusia în Ucraina este încălcarea dreptului internațional și acest lucru trebuie să ne îngrijoreze pe toți”, a precizat Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Maia Sandu #risc #stabilitate

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.