Dacă Înalta Curte Constituțională va spune că s-au întrunirea toate circumstanțelor pentru dizolvarea parlamentului, atunci voi emite decretul de dizolvare a Parlamentului, iar starea de urgență, pe care au votat-o anumite forțe politice, vine să amâne puțin dizolvarea Legislativului, dar oricum această dată nu poate fi amânată prea mult: este vorba despre luna aprilie sau luna mai. Declarațiile au fost făcute de președinta țării, Maia Sandu, în cadrul unui interviu pentru g4media.ro.

În cadrul interviului, Maia Sandu vorbește despre pașii care urmează să fie întreprinși imediat ce se va expune Curtea Constituțională, privind posibilitatea dizolvării Parlamentului

„Am depus o sesizare la Curtea Constituțională și acum urmează să vedem ce hotărăște. Cred că vom afla pe parcursul lunii aprilie. În momentul în care Curtea ne dă dreptate cu privire la întrunirea tuturor circumstanțelor pentru dizolvarea parlamentului, atunci voi emite și decretul de dizolvare a Parlamentului. Starea de urgență, pe care au votat-o anumite forțe politice, vine să amâne puțin dizolvarea parlamentului, dar oricum această dată nu poate fi amânată prea mult: este vorba despre luna aprilie sau luna mai. Nu mai pot fi oprite, în situația în care Curtea este de acord că sunt întrunite toate condițiile pentru dizolvarea parlamentului, iar noi avem argumente puternice în acest sens, susținute de toți experții constituționali”, a precizat Sandu.

Referitor la instaurarea stării de urgență de către majoritatea parlamentară, Maia Sandu afirmă că a avut s-a făcut cu scopul de a amâna declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

„Evident că această stare de urgență este planificată de cei care au instituit-o cu alte scopuri, nu pentru că-și fac griji pentru cetățeni. Starea de urgență trebuia instituită acum o lună. Am și o ședință a Consiliului Suprem de Securitate, unde am formulat propuneri concrete și solicitări către guvern, pentru a elabora un plan, atât pentru introducerea unor măsuri restrictive, cât și pentru compensarea materială a categoriilor afectate de criză. Atunci nu s-a întreprins nimic, am ajuns să avem creșteri îngrijorătoare de infectare și mai ales de decese. Acum, după ce s-au întrunit condițiile de dizolvare a parlamentului și pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, câteva facțiuni parlamentare au hotărât să folosească situația de urgență pentru a amâna dizolvarea legislativului.

Problema este, însă, că guvernul nu a venit cu nicio măsură concretă în parlament, ci doar cu solicitarea introducerii stării de urgență, fără să explice ce înseamnă acest lucru. Aștept să văd în următoarele zile care sunt măsurile concrete pe care le întreprinde guvernul, dar și care sunt evoluțiile indicatorilor sanitari și, în funcție de toate acestea, voi lua decizia dacă și când să contest această stare de urgență, în cazul în care se va dovedi o decizie falsă”, a spus Maia Sandu.

Întregul interviu poate fi citit și ascultat aici.

#alegeri anticipate #Curtea Constitutionala #Maia Sandu

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.