Dacă Înalta Curte Constituțională va spune că s-au întrunirea toate circumstanțelor pentru dizolvarea parlamentului, atunci voi emite decretul de dizolvare a Parlamentului, iar starea de urgență, pe care au votat-o anumite forțe politice, vine să amâne puțin dizolvarea Legislativului, dar oricum această dată nu poate fi amânată prea mult: este vorba despre luna aprilie sau luna mai. Declarațiile au fost făcute de președinta țării, Maia Sandu, în cadrul unui interviu pentru g4media.ro.

În cadrul interviului, Maia Sandu vorbește despre pașii care urmează să fie întreprinși imediat ce se va expune Curtea Constituțională, privind posibilitatea dizolvării Parlamentului

„Am depus o sesizare la Curtea Constituțională și acum urmează să vedem ce hotărăște. Cred că vom afla pe parcursul lunii aprilie. În momentul în care Curtea ne dă dreptate cu privire la întrunirea tuturor circumstanțelor pentru dizolvarea parlamentului, atunci voi emite și decretul de dizolvare a Parlamentului. Starea de urgență, pe care au votat-o anumite forțe politice, vine să amâne puțin dizolvarea parlamentului, dar oricum această dată nu poate fi amânată prea mult: este vorba despre luna aprilie sau luna mai. Nu mai pot fi oprite, în situația în care Curtea este de acord că sunt întrunite toate condițiile pentru dizolvarea parlamentului, iar noi avem argumente puternice în acest sens, susținute de toți experții constituționali”, a precizat Sandu.

Referitor la instaurarea stării de urgență de către majoritatea parlamentară, Maia Sandu afirmă că a avut s-a făcut cu scopul de a amâna declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

„Evident că această stare de urgență este planificată de cei care au instituit-o cu alte scopuri, nu pentru că-și fac griji pentru cetățeni. Starea de urgență trebuia instituită acum o lună. Am și o ședință a Consiliului Suprem de Securitate, unde am formulat propuneri concrete și solicitări către guvern, pentru a elabora un plan, atât pentru introducerea unor măsuri restrictive, cât și pentru compensarea materială a categoriilor afectate de criză. Atunci nu s-a întreprins nimic, am ajuns să avem creșteri îngrijorătoare de infectare și mai ales de decese. Acum, după ce s-au întrunit condițiile de dizolvare a parlamentului și pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, câteva facțiuni parlamentare au hotărât să folosească situația de urgență pentru a amâna dizolvarea legislativului.

Problema este, însă, că guvernul nu a venit cu nicio măsură concretă în parlament, ci doar cu solicitarea introducerii stării de urgență, fără să explice ce înseamnă acest lucru. Aștept să văd în următoarele zile care sunt măsurile concrete pe care le întreprinde guvernul, dar și care sunt evoluțiile indicatorilor sanitari și, în funcție de toate acestea, voi lua decizia dacă și când să contest această stare de urgență, în cazul în care se va dovedi o decizie falsă”, a spus Maia Sandu.

Întregul interviu poate fi citit și ascultat aici.

#alegeri anticipate #Curtea Constitutionala #Maia Sandu

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.