Sandu s-a văzut cu Ilva Johansson, comisara europeană pentru Afaceri Interne. Discuțiile reduse la situația din regiune

Situația de securitate din regiune creată ca urmare a agresiunii militare ruse în Ucraina, și despre valul de refugiați generat de acest război a fost subiectul discuției de astăzi, 12 mai a președintei țării, Maia Sandu, cu comisara europeană pentru Afaceri Interne, Ilva Johansson, care se află într-o vizită la Chișinău.

Cele două oficiale au discutat și despre situația de securitate din regiune, creată ca urmare a agresiunii militare ruse în Ucraina.

„M-am întâlnit astăzi dimineață cu Ilva Johansson, Comisarul european pentru Afaceri Interne, care efectuează o vizită de lucru la Chișinău. Am vorbit despre situația de securitate din regiune, creată ca urmare a agresiunii militare ruse în Ucraina, și despre valul de refugiați generat de acest război. Am menționat că pentru noi este important să-i ajutăm, în continuare, pe toți cei care au nevoie de adăpost”, anunță Maia Sandu.

Comisara Ilva Johansson a spus la rândul ei că, „solidaritatea cetățenilor moldoveni în această situație a fost una fără precedent și ei merită toată aprecierea”.

„Am discutat cu doamna Comisar Ilva Johansson și despre efortul autorităților țării de a face față noilor provocări – acțiunile de consolidare a frontierei, majorarea numărului de polițiști de frontieră și de polițiști implicați în asigurarea ordinii publice, mobilizarea instituțiilor pentru a asigura condiții optime pentru refugiați. Am menționat că pentru noi prioritară rămâne siguranța și securitatea cetățenilor noștri, și am apreciat implicarea și devotamentul de care au dat dovadă în această perioadă angajații diverselor structuri ale forțelor de ordine. De asemenea, am mulțumit UE pentru detașarea rapidă în Moldova a ofițerilor FRONTEX și a altor experți care lucrează împreună cu poliția de frontieră, pentru asistența oferită de EUBAM refugiaților și pentru măsurile de relocare a acestora în țările UE”, se mai arată în mesajul șefei statului.

Precizăm că, Ilva Johansson va avea întrevederi și cu prim-ministra Natalia Gavrilița și ministra Afacerilor Interne Ana Revenco, urmând să susțină o conferință de presă comună la punctul de trecere a frontierei Leușeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ylva Johansson #întrevedere #Maia Sandu

O persoană care a aflat despre pregătirea sau săvârșirea unor infracțiuni contra securității Republicii Moldova și nu a înștiințat autoritățile, va fi trasă la răspundere penală. Această dar și alte prevederi se regăsesc în legea pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova, sau așa-numita ”lege a separatismului”. Documentul a fost aprobat astăzi, 2 februarie, în lectură finală, cu votul a 60 de deputați.

Documentul mai prevede completarea codului penal cu noțiunile de entitate neconstituțională, totodată, vor apărea noi componențe de infracțiune care incriminează faptele conexe spionajului și trădării de Patrie.

”Se propune incriminarea faptei de a iniția, organiza sau constitui pe teritoriul Republicii Moldova o structură informativă ilegală sau atragerea la răspundere penală pentru recrutarea, instigarea la recrutare a altor persoane pentru comiterea unor acțiuni în dauna suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității de stat sau capacității de apărare a Republicii Moldova. Suplimentar, proiectul prevede pedeapsa penală pentru astfel de acțiuni precum complotul împotriva Republicii Moldova sau culegerea neautorizată de informații, dacă faptele nu prezintă elementele constitutive ale infracțiunilor de trădare de Patrie sau spionaj”, se arată în document.

Codul penal va mai fi completat cu o componență nouă de infracțiune care incriminează acțiunile săvârșite în scopul de a separa o parte din teritoriul Republicii Moldova cu încălcarea prevederilor legislației naționale sau a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, precum și distribuirea obiectelor, producerea și/sau difuzarea în diferite forme și mijloace a materialelor și informațiilor care incită la astfel de acțiuni.

În nota informativă la proiect se menționează că la etapa actuală, așa numitul MGB de la Tiraspol reprezintă o structură centralizată, bine organizată în subdiviziuni operative, de suport și speciale de intervenție, organe teritoriale și organe subordonate, care desfășoară activitate ilegală de informații și contrainformații, care desfășoară activități atât în interesul său, cât și a altui stat.

”Formele, metodele și tactica acestor acțiuni sunt caracteristice unui serviciu special clasic. Imperfecțiunea legislației actuale împiedică utilizarea efectivă a instrumentelor legale și funcționale pentru documentarea, prevenirea și contracararea acestor acțiuni. Or, necesitatea stabilirii și aplicării unui sistem de măsuri de ordin juridico-penal pentru manifestările care atentează la integritatea suveranitatea și securitatea statului, reiese din specificul situației din Republica Moldova, exclusiv întru asigurarea securității naționale. Subsidiar, fiind afectată de fenomenul separatismului, Republica Moldova necesită pe lângă măsurile economice, diplomatice, politice sau de altă natură, o bază normativă solidă cu caracter penal de prevenire și combatere a amenințărilor la adresa suveranității și integrității teritoriale”.