Floriile sau Intrarea Domnului în Ierusalim este o sărbătoare foarte importantă, care marchează un eveniment menționat de către toate cele patru Evanghelii. Conform tradiției creștine, Floriile se sărbătoresc cu o săptămână înainte de Paște. Cum în acest an, Paștele ortodox pică pe 16 aprilie, prin urmare Floriile sunt pe 9 aprilie. Așadar, creștinii ortodocși au pășit deja în săptămâna Floriilor 2023, de care se leagă mai multe tradiții și obiceiuri populare.

În timp ce unele tradiții trebuie respectate, altele sunt complet interzise în aceste zile. Majoritatea dintre ele sunt legate de sporul gospodăriei și protejarea familiei. Conform tradiției, în zilele premergătoare marii sărbători nu se plantează pomi, pentru că aceștia nu vor da roade. Tocmai din acest motiv, se recomandă ca orice fel de copac să fie plantat în Săptămâna Luminată, la rândul ei încărcată de tradiții și de obiceiuri.

O altă tradiție are legătură cu fetele care vor să își întâlnească sortitul. Ei bine, la miezul nopții dintre sâmbătă spre duminica Floriilor, acestea trebuie să fiarbă busuioc în apă, după care să se spele pe păr. Apa rămasă se toarnă apoi la rădăcina unui păr înflorit. Important este ca obiceiul să fie respectat până la venirea zorilor, deoarece în ziua de Florii este interzis să te speli pe cap, pentru că se spune că tot părul îţi va albi peste noapte.

#Pastele 2023 #saptamana floriilor #traditii de Florii

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china