Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, a făcut o declarație, care trezește mai multe semne de întrebare. În cadrul unei emisiuni la TV Nord, în timp ce se discuta despre cele două spitale regionale de la Bălți și Cahul, care urmează a fi construite, șefa de la Sănătate a spus că nu va mai fi la minister, când acestea vor fi deschise.

”Sper anul viitor să fie licitația și să înceapă proiectarea și lucrările de construcție în 2024. Această licitație va fi una internațională și va fi acceptată doar companie internațională. Din păcate, chiar și azi când am fost la spital și am urmărit lucrările de construcție, noi nu avem, și nu este obiecție față de constructorii noștri, noi nu avem experiența de a construi edificii medicale, mai ales un spital din temelie. Va veni doar o companie care are un portofoliu în spate a construcției mai multor spitale în afara țării”, a spus ministrul Sănătății.

Ala Nemerenco a precizat că astfel de spitale sunt ridicate în 3-4 ani.

”Eu cred că aceste două spitale, atunci când le vom avea, eu sunt sigură, nu doar cred, vor întrece orișicare spital din Chișinău care este acum. Aceasta va fi o mândrie și pentru Bălți, așa se va întâmpla, lucrurile sunt pornite și ele nu pot fi întoarse înapoi. Desigur în acel moment eu nu voi mai fi în această poziție”, a spus Nemerenco.

#Ala Nemerenco #Ministerul Sănătății

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.