Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, a făcut o declarație, care trezește mai multe semne de întrebare. În cadrul unei emisiuni la TV Nord, în timp ce se discuta despre cele două spitale regionale de la Bălți și Cahul, care urmează a fi construite, șefa de la Sănătate a spus că nu va mai fi la minister, când acestea vor fi deschise.

”Sper anul viitor să fie licitația și să înceapă proiectarea și lucrările de construcție în 2024. Această licitație va fi una internațională și va fi acceptată doar companie internațională. Din păcate, chiar și azi când am fost la spital și am urmărit lucrările de construcție, noi nu avem, și nu este obiecție față de constructorii noștri, noi nu avem experiența de a construi edificii medicale, mai ales un spital din temelie. Va veni doar o companie care are un portofoliu în spate a construcției mai multor spitale în afara țării”, a spus ministrul Sănătății.

Ala Nemerenco a precizat că astfel de spitale sunt ridicate în 3-4 ani.

”Eu cred că aceste două spitale, atunci când le vom avea, eu sunt sigură, nu doar cred, vor întrece orișicare spital din Chișinău care este acum. Aceasta va fi o mândrie și pentru Bălți, așa se va întâmpla, lucrurile sunt pornite și ele nu pot fi întoarse înapoi. Desigur în acel moment eu nu voi mai fi în această poziție”, a spus Nemerenco.

#Ala Nemerenco #Ministerul Sănătății

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.