Confederația Națională a Patronatelor din Republica Moldova consideră că propunerea sindicatelor privind stabilirea unui salariu minim de 8 050 de lei este prea mare pentru economia țării. În paralel, Ministerul Finanțelor examinează un scenariu mai temperat, care ar ridica salariul minim la cel mult 6 300 de lei, transmite IPN.

Vicepreședintele CNSM, Sergiu Sainciuc, a prezentat un raport potrivit căruia sărăcia monetară a crescut de la 31% la 33,6% în 2024. Tot el a menționat un studiu internațional conform căruia minimumul de existență în Republica Moldova este de 6 828 de lei pentru un copil și un adult, iar salariul minim actual acoperă doar aproximativ 70% din această sumă. Estimările arată și o creștere de 10% a costului vieții în 2025.

În acest context, patronatele avertizează că un salt brusc al salariului minim ar putea afecta mediul de afaceri.

„Saltul la 8 050 de lei este destul de mare pentru economia țării și poate duce la sistarea sau chiar falimentarea multor companii, care nu își vor putea permite să se adapteze la cheltuieli noi”, a declarat președintele Confederației Naționale a Patronatului, Leonid Cerescu.

Pe de altă parte, Ministerul Muncii și Protecției Sociale afirmă că rămâne consecvent în politica Guvernului de creștere graduală a salariului minim, strategie susținută și de Ministerul Finanțelor.

Potrivit reprezentanților Ministerului Finanțelor, un salariu minim de 6 300 de lei ar reprezenta o variantă echilibrată, însă ar necesita o alocare suplimentară de cel puțin 430 de milioane de lei din bugetul național și bugetele locale. O majorare până la 6 500 de lei ar pune presiune și mai mare pe administrațiile locale, care nu ar putea acoperi costurile în condițiile actuale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Finantelor #salarii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.