O datorie de peste 60 de mii de euro a ajuns subiect de litigiu între fondatorul fugar al „Bismobil Kitchen”, care a evadat înainte de a fi plasat în Penitenciarul nr. 13, și creditorii săi. Chiar dacă instanța de fond a dispus începerea procedurii de insolvabilitate a firmei, nu se știe dacă păgubiții își vor vedea în curând banii. Și asta, pentru că societatea pe acțiuni e plină de datorii, conturile sunt practic goale, iar vinderea bunurilor nu poate fi realizată deocamdată.

Fondatorul Bismobil Kitchen este dat în căutare națională

Anticorupție.md scrie că Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a dat câștig de cauză unui grup de creditori, care a cerut ca „Bismobil Kitchen” să fie supusă procedurii de insolvabilitate, pentru a-și putea întoarce banii pe care i-au împrumutat lui Mihail Șaran. Este vorba despre 63 de mii de euro.

Datoria urma să fie stinsă încă în luna mai 2022. Mai mult, în contractul pe care l-a semnat, Șaran se obliga să plătească și o dobânda aferentă sumei împrumutului în mărime de 40 la sută din suma totală.

Administratorul provizoriu, Maxim Timoșin, a menționat că la data de 27 martie 2023, datoriile „Bismobil” depășeau activele proprii ale companiei.

„După rulaje bancare, registrele vânzărilor – procurărilor oferit de Serviciul Fiscal de Stat și datele din statistică concluzionează că S.R.L. „Bismobil” a activat în regim normal, însă obligațiile fața de creditori nu-și poate onora. Astfel, la 27 martie 2023 debitorul S.R.L. „Bismobil” a înregistrat datorii cunoscute în sumă de 1 723 601,22 lei”, se arată în raportul administratorului provizoriu.

Reprezentantul „Bismobil” nu s-a prezentat la ședință, iar instanța de judecată a dispus examinarea cererii în absența acestuia. După ce au audiat partea vătămată și au examinat argumentele și probele, magistrații au dispus ca administratorul Maxim Timotin să întocmească un tabel al creanțelor până pe 6 iunie, dar și să prezinte un raport amănunţit despre cauzele care au condus la insolvabilitate până pe 7 septembrie.

Ședinţa de validare a creanţelor a fost programată pentru data de 21 septembrie 2023.

De pe portalul instanțelor naționale de judecată, se înțelege că Mihail Șaran nu o singură dată a fost acționat în judecată pentru datorii creditorilor. Pe parcursul mai multor ani acesta figurează într-o serie de încheieri și hotărâri a instanțelor privind încasarea datoriilor.

#Bismobil Kitchen #creditori #fugar #Mihail Șaran

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare