Un nou scandal a izbucnit între PAS și Ion Ceban, după ce la congresul formațiunii de la guvernare edilul a fost comparat cu un purcel. Declarația aparține lui Constantin Oboroc, ex-deputat.

Oboroc a făcut mențiune la incidentul din Parlament, când Ion Ceban a venit la ședința Legislativului, iar totul a degenerat în scandal și îmbrânceli.

„Atunci când era împins frumușel și apăsat spre ușă, un cârlan politic prost, regizor cu gura spartă, filma și țipa. (…) Pentru purceii din ograda lui tata, care râmau și dărâmau gardul la coteț, era un singur leac – sârma în bot”, a declarat Oboroc la congresul PAS.

Primarul Capitalei a reacționat la declarațiile fostului deputat. În opinia sa, partenerii internaționali trebuie să se sesizeze pe marginea situației.

„Rușine pentru cei care conduc, care acceptă, susțin și aplaudă astfel de acțiuni agresive. La congresul PAS nu vorbesc despre oameni, despre reușitele din cei 5 ani de guvernare, despre vremurile bune promise, despre condiții care să-i determine pe oameni să nu plece peste hotare, dar despre isprăvile rușinoase împotriva opoziției. Tot de la această tribună, Grosu a declarat că PAS are nevoie de Chișinău cu orice preț. Așa cum au distrus totul în țară, acum vor să distrugă și Chișinăul. Locuitorii nu vor permite, oamenii nu sunt naivi și văd realitatea și impotența lor”, a reacționat edilul.

Congresul PAS a avut loc duminică. La reuniunea membrilor formațiunii, Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al partidului.

#Constantin Oboroc #Ion Ceban #PAS #purcel #sârma-n bot

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.