Majoritatea copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt integrați în școlile obișnuite. În anul de studii 2024-2025, în instituțiile de învățământ din țară au fost înscriși 11,1 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, inclusiv 10,6 mii elevi în instituții de învățământ general și 0,5 mii elevi – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

În instituțiile de învățământ general, în anul de studii 2024/25, învățau 9,1 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și 1,5 mii de elevi cu dizabilități. Comparativ cu anul de studii 2023/24, numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități a înregistrat o creștere de 7,6%. Din total elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități 67,7% sunt băieți (67,0% în anul de studii 2023/24).

În ultimii ani, s-a constatat o scădere continuă a numărului de școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (de la 10 unități în anul de studii 2020/21, la 6 unități în anul de studii 2024/25). Numărul de elevi din acestea în perioada analizată a înregistrat o scădere nesemnificativă (de la 541 persoane la 523 persoane), majoritatea elevilor rămânând a fi cei cu deficiențe intelectuale – 77,2%.

Amintim că, potrivit datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2025, în Republica Moldova existau 160 000 de persoane recunoscute cu dizabilități — ceea ce reprezintă aproximativ 6,7 % din populația cu reședință obișnuită. Din acest număr, 11 400 erau copii cu vârsta între 0 și 17 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tumorile și bolile aparatului circulator – principalele cauze ale dizabilității în orașele și satele din Moldova

#copii #dizabilitati #scoala

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.