Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) avertizează repetat cetățenii despre pericolele scăldatului sub influența alcoolului, după ce un bărbat în vârstă de 75 de ani și-a pierdut viața în râul Nistru. Tragedia a avut loc în dimineața zilei de 13 iulie 2024, în satul Răscăieți, raionul Ștefan Vodă.

Apelul de urgență a fost recepționat la ora 10:02, iar potrivit informațiilor, bărbatul, aflat în stare de ebrietate avansată, a intrat în apă și nu a mai ieșit. Acesta se afla la malul râului împreună cu alți cetățeni încă din data de 12 iulie 2024.

„La fața locului, pentru efectuarea lucrărilor de căutare subacvatice au intervenit scafandrierii și salvatorii din cadrul Direcția Regionale Căutare Salvare nr.1 din capitală și angajații Unității de Salvatori și Pompieri Ștefan Vodă. Corpul neînsuflețit al bărbatului în vârstă de 75 de ani a fost depistat și extras la suprafață către ora 13:29. Cazul este cercetat de organele de resort.”, potrivit IGSU.

În acest context, IGSU îndeamnă populația să respecte cu strictețe regulile de siguranță la scăldat, în special în perioada estivală și în zilele de odihnă. Consumul de alcool este strict interzis înainte de a intra în apă, deoarece poate provoca schimbări bruște ale tensiunii arteriale și pierderea cunoștinței, ducând la cazuri fatale de înec.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Scăldatul este permis doar în locuri special amenajate cu stații de salvare. Intrarea în apă și înotul pe timp de caniculă trebuie evitate pentru a preveni șocul termic și incidentele tragice. De asemenea, adulții sunt rugați să-și monitorizeze permanent copiii și să nu le permită să se afle singuri pe malurile bazinelor acvatice sau să intre în apă fără supraveghere.

Conform datelor IGSU, de la începutul anului, 36 de persoane, inclusiv 6 minori, și-au pierdut viața în bazinele acvatice din țară.

#alcool #IGSU #scaldat

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.