Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Scandal de proporții între procurorul general și guvernare. Acuzații reciproce și replici tăioase

19 Aug. 2021, 20:21
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
19 Aug. 2021, 20:21 // Actualitate //  Realitatea.md

Scandalul dintre procurorul general, Alexandr Stoianoglo, și cei de la guvernare, PAS și președinta Maia Sandu, ia tot mai mare amploare. Asta după ce în ultimele zile se tot vehiculează subiectul privind proiectul de lege care vine să modifice Legea cu privire la Procuratură, care l-ar viza în mod direct pe actualul procuror Stoianoglo și ar surveni demiterea acestuia, informează Realitatea.md.

Joi, 19 august, procurorul a ieșit în cadrul unei conferințe de presă cu justificări asupra unor acțiuni ale subordonaților săi, dar și cu acuzații dure la adresa celor din PAS, precum și la adresa șefei statului, Maia Sandu.

Alexandr Stoianoglo și-a justificat inacțiunea Procuraturii în cazul plecării peste hotarele țării a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, prin faptul că la Procuratură a existat un singur dosar pe numele lui Platon și că interdicția de a părăsi țara o poate acorda doar instanța de judecată. Astfel, procurorul șef a pasat responsabilitatea pe judecători, pentru fuga lui Veaceslav Platon în Marea Britanie.

În același timp, el spune că refuză să-și dea demisia și că nu se va prezenta la raport în fața Parlamentului, deoarece legislația Republicii Moldova nu prevede în prezent o asemenea procedură. Între timp, el spune că se va plânge la Curtea Constituțională și la Comisia de la Veneția, pentru faptul că toate acțiunile guvernării din ultimele zile nu vin decât să subordoneze Procuratura Generală sub influența politicului.

Mai mult de atât, Stoianoglo a venit cu acuzații față de președinta Maia Sandu, pe care o critică de faptul că și-ar dori să lupte cu oponenții săi politici, folosind Procuratura. Asta pentru că, spune Stoianoglo, Maia Sandu în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate i-a cerut dosare penale pe numele lui: Vladimir Voronin, Igor Dodon și Zinaidei Greceanîi.

Reacțiile celor de la PAS nu au întârziat să apară. Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, l-a acuzat pe procurorul general că ar vocifera minciuni și că de fapt a lipsit de la acea ședință a Consiliului Suprem de Securitate.

Președinta Maia Sandu susține că procurorul șef a dezinformat opinia publică și că de fapt el nici nu a citit procesul-verbal al acelei ședințe de la care a lipsit. Maia Sandu spune că de fapt, acolo ar fi vorba despre membrii a două grupări criminale, implicați în cazuri mari de corupție, dar fără a oferi nume.

Cei vizați în declarațiile lui Stoianoglo, liderii PSRM, s-au victimizat și au spus că asemenea lucruri contravin normelor democratice și principiilor statului de drept, comparând actuala guvernare cu un regim anti-democratic. De asemenea, ei au spus că se vor adresa instituțiilor internaționale pe marginea acestui caz.

Cu o reacție a venit fostul premier, Ion Chicu, care a anunțat că va atrage atenția partenerilor de dezvoltare asupra acestor lucruri și a criticat actuala guvernare pentru acțiuni de suprimare a democrației în stat.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.