Patriarhul Kirill l-a demis pe conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse din Europa de Vest, mitropolitul Nestor, după ce acesta ar fi fost acuzat că participă la turnee internaționale de poker. Potrivit The Moscow Times, pasiunea ierarhului pentru jocurile de noroc ar fi stârnit nemulțumirea Patriarhiei Moscovei, deși surse din interior susțin că adevăratul motiv ar putea fi poziția sa critică față de războiul din Ucraina.

Acesta participa de mai mulți ani la turnee internaționale ale jocului de cărți cu numele său de mirean Evgheni Sirotenko. Exarhatul Europei de Vest, de care era responsabil Nestor, include eparhiile din Franța, Marea Britanie, Belgia, Italia, Irlanda, Spania, Elveția, Portugalia, Liechtenstein, Luxemburg și Monaco.

Pe portalul PokerNews au fost publicate fotografii care îl arată pe ierarh în timpul competițiilor. Conform statisticilor oficiale de pe platforma The Hendon Mob, câștigurile totale ale mitropolitului Nestor ar fi depășit 47.000 de dolari.

Cazul va fi analizat de instanța ecleziastică supremă a Bisericii Ruse, care va evalua atât faptele legate de participarea la jocuri de noroc, cât și posibila utilizare a fondurilor Patriarhiei Moscovei în aceste scopuri. Conform sursei citate, regulile bisericești interzic clericilor implicarea în activități de jocuri de noroc, iar Canonul 50 al Sinodului de la Laodiceea le interzice chiar și să frecventeze locurile unde se desfășoară astfel de activități.

Totuși, potrivit unor surse bisericești, jocul de poker ar putea fi doar un pretext pentru îndepărtarea lui Nestor, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de războiul Rusiei în Ucraina. La 6 aprilie 2022, mitropolitul a semnat, împreună cu arhiepiscopul catolic Francisco Javier Martínez, o declarație comună în care făcea apel la încetarea violențelor și la respectarea poruncilor evanghelice privind pacea și viața.

Nestor s-a opus, de asemenea, ordinului patriarhului Kirill de a-l destitui pe protoiereul Andrei Kordocikin, parohul catedralei ruse din Madrid, care condamnase public invazia asupra Ucrainei. În plus, mitropolitul s-a întâlnit informal cu mitropolitul Alexandru Drabinko, reprezentant al Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei, gest interzis de Patriarhia Moscovei, care consideră această biserică și pe susținătorii ei din Patriarhia Constantinopolului drept „schismatici” și „trădători”.

Jurnalista și cercetătoarea bisericească Ksenia Luicenko consideră că Nestor ar fi fost „pedepsit pentru atitudinea sa independentă și pentru faptul că nu a promovat ideologia „lumii ruse”. Aceeași opinie o împărtășește și diaconul Andrei Kuraev, aflat în exil la Praga, care a scris că acuzațiile împotriva mitropolitului sunt „formale și nefondate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biserica Rusă #poker #scandal

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.