George Simion a intrat în viziorul procurorilor de la Parchetul General, după ce ar fi instigat la falsificarea semnăturilor pentru candidatura la europarlamentare a lui Silvestru Șoșoacă, soțului senatoarei Diana Șoșoacă.

„În luna aprilie 2024, liderul unei formațiuni parlamentare, deputat, i-a instigat, atât direct, cât și prin interpuși, pe mai mulți membri ai unei formațiunii politice și pe o serie de angajați ai Parlamentului României care desfășoară activități lucrative în cadrul formațiunii politice respective, să procedeze la falsificarea câtorva mii de liste de susținători necesare depunerii de către un candidat independent a candidaturii pentru alegerile pentru Parlamentul European din data de 9 iunie 2024”, scrie presa de peste Prut.

Modul de falsificare

Pe 9 aprilie 2024, George Simion ar fi cerut, direct și prin intermediul unor persoane de încredere, mobilizarea câtorva zeci de persoane la sediul AUR pentru completarea listelor de semnături necesare depunerii candidaturii independente a lui Silvestru Şosoacă, „prin consemnarea în cuprinsul listelor a datelor reale ale unor cetățeni, copiate din alte liste de susținători completate anterior de membrii formațiunii, demers urmat de falsificarea semnăturilor respectivelor persoane”.

„În același scop, liderul formațiunii politice a transmis mesaje vocale pe grupurile de comunicare, iar în situațiile în care anumite persoane au refuzat să se conformeze, acesta le-a contactat direct punându-le în vedere să se deplaseze la sediul organizației în scopul arătat. Ca urmare a demersului inițiat, în cursul zilei de 9 aprilie 2024, la sediul formațiunii s-au strâns aproximativ 50 de persoane, unele dintre acestea rămânând și pe timpul nopții, activitățile continuând și pe tot parcursul zilei de 10 aprilie 2024.

Pentru a-și conspira identitatea și activitățile ilicite, persoanele implicate în procesul de falsificare efectivă a listelor au inserat în spațiile dedicate datelor de identificare ale celor care au întocmit listele, datele unor persoane reale, dar fără legătură cu demersul arătat, cărora le-au falsificat semnăturile. Totodată, în condițiile în care semnăturile falsificate nu erau suficiente pentru a permite depunerea candidaturii independente, reprezentanții formațiunii politice au procedat la fotocopierea listelor falsificate anterior, în vederea atingerii pragului de 100.000 de susținători.

Ca urmare a activităților descrise, în seara zilei de aprilie 2024, membrii formațiunii politice au finalizat activitatea de pregătire și îndosariere a listelor de semnături, aceasta fiindu-i transmisă persoanei care urma să-și depună candidatura și care s-a deplasat la Biroul Electoral Central, depunându-și candidatura. În data de 11 aprilie 2024, reprezentanții Biroului Electoral Central au confirmat oficial acceptarea candidaturii”, a transmis Parchetul General.

Replica lui Simion

După apariția informațiilor referitoare la ancheta penală, George Simion a acuzat că dosarul are scop politic.

„Atenție: Vor să scoată AUR din listele electorale! Disperarea sistemului e maximă! Zeci de apropiați de-ai mei și membri din echipa de campanie sunt citați ca martori pentru azi și zilele următoare și puși să dea declarații despre mine!”, a adăugat Simion într-o postare pe rețele.

#Diana Şoşoacă #George Simion #liste falsificate #scandal

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.