McDonald’s pierde marca Big Mac din UE pentru produsele din carne de pasăre, după ce Tribunalul a constatat că nu a dovedit o utilizare serioasă pe o perioadă continuă de cinci ani. Tribunalul consideră că McDonald’s nu a dovedit o utilizare serioasă pe o perioadă neîntreruptă de cinci ani în Uniunea Europeană în legătură cu anumite produse și servicii.

Supermac’s și McDonald’s, un lanț irlandez și, respectiv, american de fast-food, sunt implicate într-un litigiu privind marca UE Big Mac, a informat Curtea de Justiție a UE (CJUE).

Potrivit acesteia, marca Big Mac a fost înregistrată pentru McDonald’s în 1996. În 2017, Supermac’s a depus o cerere de decădere a acestei mărci pentru anumite produse și servicii. Aceasta a susținut că marca nu a fost utilizată în mod efectiv în Uniunea Europeană în legătură cu aceste produse și servicii într-o perioadă continuă de cinci ani.

Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a admis parțial această cerere. Cu toate acestea, acesta a confirmat protecția pe care marca contestată o conferă McDonald’s, printre altele, pentru produsele alimentare preparate din carne și din produse din carne de pasăre și pentru sandvișurile cu carne și cu pui, precum și pentru serviciile prestate sau asociate cu exploatarea restaurantelor și a altor unități sau facilități care au ca obiect de activitate furnizarea de alimente și de băuturi pregătite pentru consum și pentru facilitățile de tip drive-through, precum și pentru serviciile de pregătire a mâncărurilor pentru a fi transportate.

Prin hotărârea sa, Tribunalul anulează parțial și modifică decizia EUIPO, limitând astfel și mai mult protecția conferită de marca contestată a McDonald’s. Tribunalul constată că McDonald’s nu a dovedit că marca contestată a făcut obiectul unei utilizări serioase în ceea ce privește produsele „sandvișuri cu pui”, produsele „alimente preparate din produse de pasăre” și „serviciile prestate sau asociate cu exploatarea restaurantelor și a restaurantelor sau alte unități sau facilități care au ca obiect de activitate furnizarea de alimente și băuturi pregătite pentru consum și pentru facilități de tip „drive-through”; prepararea de produse alimentare pentru a fi transportate”.

Dovezile prezentate de McDonald’s nu oferă nicio indicație cu privire la gradul de utilizare a mărcii în legătură cu aceste produse, în special în ceea ce privește volumul vânzărilor, durata perioadei de utilizare a mărcii și frecvența utilizării.

În consecință, spune CJUE, elementele de probă luate în considerare de EUIPO nu servesc la dovedirea unei utilizări serioase a mărcii contestate în legătură cu aceste produse. În plus, dovezile prezentate de McDonald’s nu servesc la dovedirea faptului că marca contestată a fost utilizată în legătură cu „servicii prestate sau asociate cu operarea restaurantelor și a altor unități sau facilități care au ca obiect de activitate furnizarea de alimente și băuturi pregătite pentru consum și pentru facilități de tip drive-through; pregătirea de produse alimentare pentru a fi transportate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Big Mac #McDonald's #UE

Președintele rus Vladimir Putin insistă ca Regatul Unit să înceteze să-și folosească capacitățile nucleare pentru a apăra alte țări europene. Cererea vine în contextul negocierilor de pace în Ucraina, scrie Digi24.

Potrivit publicației The Telegraph, această cerere a fost inclusă într-o listă de propuneri întocmită de reprezentanții ruși pentru negocierile menite să pună capăt războiului din Ucraina.

Sursa citată subliniază că Regatul Unit este singura țară europeană care utilizează submarine dotate cu arme nucleare pentru a asigura apărarea colectivă a NATO.

De notat că prim-ministrul britanic Andy Burnham a subliniat recent că securitatea Europei nu poate fi condiționată de acorduri cu Rusia.

Lista de cereri a Moscovei prevede, de asemenea, retragerea forțelor NATO din Europa de Est și din statele baltice, excluderea Finlandei din Alianță și angajamentul de a nu desfășura trupe occidentale în Ucraina, amintește publicația.

Liderul de la Kremlin este dispus să ia în considerare un armistițiu numai dacă aceste condiții sunt îndeplinite.

În plus, Moscova cere încetarea livrărilor occidentale de arme, echipament militar și alte bunuri către Ucraina. O altă condiție rusă este ca Ucraina să renunțe la perspectivele de aderare la NATO.

Kremlinul urmărește, de asemenea, să păstreze controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate după încheierea războiului. În schimb, Moscova ar fi dispusă să nu împiedice aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cu condiția ca Kievul să nu participe la politica comună de apărare a blocului.

Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Putin dorește să redesenareze granițele Europei, având în vizor Finlanda și Suedia. Între timp, diplomatul rus Alexey Drobinin a declarat că Moscova este deschisă la încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune cu țări membre ale NATO.

După cum subliniază și NYT, oficialii ruşi au arătat clar la Abu Dhabi că ruşii privesc în continuare Războiul Rece şi Blocul de la Varşovia condus de Uniunea Sovietică (în conformitate cu Tratatul de la Varşovia din 1955) drept un model pentru Europa postbelică actuală.

În acelaşi timp, potrivit unei surse a NYT, emisarii speciali ai preşedintelui SUA, Steve Witkoff şi Jared Kushner, le-au transmis reprezentanţilor ruşi că, de la sfârşitul anului 2021, multe lucruri s-au schimbat şi i-au îndemnat să „privească spre viitor”.

Cu toate acestea, în cadrul întâlnirii cu Putin de la Moscova, unde Witkoff şi Kushner s-au deplasat după încheierea negocierilor de la Abu Dhabi, liderul Kremlinului le-a spus americanilor că cererea Rusiei din 2021 privind retragerea trupelor NATO la poziţiile din 1997 reflectă în continuare „viziunea Rusiei asupra pilonilor arhitecturii de securitate”.