Telescopul Spațial James Webb (JWST) de la NASA a detectat două stele neutronice care s-au ciocnit atât de violent încât s-ar putea să fi creat aur în spațiul cosmic, scrie Insider.

Această explozie cosmică rară este cunoscută sub numele de kilonova (sau macronova) și este atât de puternică încât poate crea aur, platină și uraniu în Univers.

Dacă evenimentul se confirmă, descoperirea ar fi prima dată când JSWT a detectat o explozie de acest tip.

O kilonovă are loc atunci când două stele neutronice – stele supermasive colapsate – gravitează una în jurul celeilalte și, ulterior, se prăbușesc.

Impactul produce o explozie puternică numită explozie de radiații gamma, urmată de un val de energie ultravioletă, infraroșie și cu raze X.

Energia degajată de explozie poate fi detecată de senzorii montați pe Pământ și de cei lansați în spațiu. Această explozie, numită GRB 230307A, a fost detectată inițial de Telescopul Spațial de Radiații Gamma Fermi de la NASA pe data de 7 martie 2023, potrivit Space.com.

Dar, oamenii de știință cred că au reușit pentru prima oară să observe semnalul provenit de la explozie cu ajutorul detectorului de raze infraroșii de care dispune JSWT.

Ei au descoperit și dovezi ale formării unor elemente grele eliberate în urma exploziei, ceea ce sugerează că aceasta a fost într-adevăr o kilonovă.

Practic, toate elementele au fost create într-o stea. Asta pentru că Big Bang-ul a creat doar heliu, hidrogen și litiu. Elemente mai complexe, precum carbon și oxigen, au fost create prin reacțiile de fuziune nucleară care au loc în interiorul stelelor la temperaturi de milioane de grade Celsius.

Dar elementele grele, precum aurul și uraniul, necesită condiții extreme și violente pentru a fi create. Acestea apar doar în anumite situații foarte rare, ca atunci când două stele neutronice se ciocnesc.

#AUR #fenomen #NASA #stele

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.