Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, ar trebui să-și suspende calitatea oficială până când Procuratura va confirma sau infirma autenticitatea discuțiilor apărute în spațiul public. Este opinia președintelui Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, potrivit căruia scandalul scurgerilor de informații lovește dur în imaginea guvernării. În același context, opoziția parlamentară spune că-și dorește demiterea ministrului prin intermediul moțiunii simple depuse în Parlament, iar colegii de partid îi iau apărarea ministrului Litvinenco și califică discuțiile drept o invenție.

Opoziția parlamentară spune că informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ministrul Justiției ar fi aranjat concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, demonstrează că reforma justiției, promisă de PAS, este doar un slogan electoral, informează ipn.md.

Pentru a încerca demiterea ministrului Justiției, opoziția parlamentară a depus o moțiune simplă.

„Această moțiune nu era să fie dacă asistam la o demisie de onoare, dacă mai există onoare. Dar din ceea ce se discută de mult timp în societate și în cercurile celor care fac justiția în Republica Moldova, e clar că reforma justiției se mimează. Ați văzut cum poate fi simulat un concurs, astfel încât să câștige candidatul pe care și-l dorește guvernarea. Se știa cine va fi procuror anticorupție, iar scurgerile de informații doar au confirmat faptul că procesul a fost viciat”, a spus deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Grigore Novac, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

De cealaltă parte, deputații PAS spun că ministrul ar fi victima clanurilor mafiote și serviciilor secrete străine, care-și doresc compromiterea reformei justiției demarate de PAS.

„Unele discuții care au apărut în presă sunt total inventate, alte informații au fost trunchiate. Contextul în care a fost obținută informația și modul în care ea a fost prezentată publicului arată foarte clar că cineva a prezentat lucrurile distorsionat, astfel încât să-l denigreze pe Sergiu Litivnenco. Dosarele pe numele lui Dodon și PSRM avansează și asta doare. Ca să se acopere aceste dosare, se vine în spațiul public cu invenții și chestiuni nefondate. Noi în continuare ne vom concentra pe reforma justiției”, a spus deputatul PAS, Vasile Grădinaru.

În același context, opoziția extraparlamentară și comentatorii politici spun că scandalul conversațiilor de pe Telegram lovește în imaginea PAS, iar până când Procuratura va face lumină în acest caz, Sergiu Litvinenco ar trebui să renunțe la funcția de ministru.

„Această spargere de conturi este o infracțiune foarte gravă. Este o crimă contra persoanelor vizate, o infracțiune contra unor oficiali de stat și arată vulnerabilitățile modului de protecție a instituțiilor statului. Procuratura imediat trebuia să verifice autenticitatea acestor discuții. Asta nu-i treaba comisiei parlamentare de anchetă. Procuratura în cooperare cu SIS trebuia deja să probeze sau să infirme autenticitatea acestor fapte. Litvinenco trebuia să-și suspende calitatea oficială, până la momentul clarificării situației”, a spus președintele CUB, Igor Munteanu.

Potrivit legii, moțiunea simplă poate trece testul Parlamentului dacă este susținută de cel puțin 51 de deputați. Fracțiunea partidului de guvernare are 63 de deputați în Parlament, din totalul de 101 de voturi.

„Sergiu Litvinenco deloc n-a fost coerent în declarațiile sale. Inițial a spus că e fals, apoi parțial adevărat. Dar aceste scurgeri nu servesc bine partidului de guvernare și ministrului Litvinenco. Ele confirmă faptul că în promovarea reformei justiției nu există o viziune. Dacă se adeveresc lucrurile, procedura de reformare a justiției nu e cea mai elegantă”, a spus comentatorul politic, Ion Tăbîrță.

#Guvern #PAS #Sergiu Litvineco #Telegram

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.