Tensiuni la Consiliul Superior al Procuraturii (CSP). Andrei Cebotari, membru al CSP reprezentant al societății civile numit de Parlament, își atacă cei trei colegi pentru faptul că au avut o opinie separată privind numirea Veronicăi Dragalin în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție.

Într-un mesaj expediat pe adresa de mail a mai multor redacții, Cebotari spune că ”prin opinia separată a 3 membri CSP numiți din rândul Procurorilor față de hotărârea CSP nr. 1-93/2022 din 30.05.2022, unde aceștia fac aluzie că Veronica Drăgălin a fost desemnată ilegal în funcția de Procuror-șef la Procuratura Anticorupție pentru că „nu ar deține studiile superioare”, acești membri ai CSP și-au depășit în mod vădit limitele drepturilor şi atribuțiilor acordate prin lege din următoarele considerente”.

În continuare Cebotari vine cu argumente în acest sens:

”1. În conformitate cu pct. 20 din Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate, Comisia specială de preselecție este cea care verifică îndeplinirea de către candidați a criteriilor de eligibilitate (și în nici un caz CSP);

2. Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin decizia Comisiei speciale de preselecție poate înainta o acțiune în contencios administrativ, aceasta fiind supusă controlului judecătoresc (din ce îmi este cunoscut, nimeni nu a contestat legalitatea deciziei Comisiei speciale de preselecție);

3. În termenii specificați la pct. 36 din Regulament, Comisia specială remite către Consiliului Superior al Procurorilor hotărârea Comisiei speciale, lista candidaților eligibili rămași în concursul de preselecție după ambele etape, împreună cu dosarele și fișele lor de evaluare și fișa de totalizare, precum și oricare altă informație relevantă;

4. Conform pct. 44 din Regulament, selecția organizată de CSP constă doar în:
– examinarea dosarelor candidaților, a hotărârii Comisiei speciale privind rezultatul concursului și fișele de evaluare întocmite de aceasta;
– interviul;
– evaluarea rezultatelor și nominalizarea candidatului care să fie propus pentru numirea în funcția de procuror-șef al procuraturii specializate;

5. Ba mai mult, nu-mi amintesc în cadrul interviului, ca cineva din cei 3 membri CSP care au venit cu opinie separată să fi ridicat întrebarea privitor la diploma doamnei Drăgălin sau „lipsa studiilor superioare”;

6. În concluzie: au existat suficiente căi legale, ca cineva care s-a simțit lezat în drepturi să intenteze procedurile legale, fapt care nu s-a întâmplat. Prin urmare constatăm că deși nu există vreo decizie judecătorească care ar fi pus la îndoială legalitatea acțiunilor Comisiei speciale de preselecție, 3 membri CSP la mai bine de la un an de la acea decizie au decis să vină cu opinie separată, arogându-și competențele Comisiei speciale. Admit că scopul urmărit nu a fost elucidarea adevărului, ci politizarea subiectului. În această ordine de idei, ei mâine pot veni cu opinie separată pe o procedură disciplinară că o lege este vicioasă/neconstituțională (arogându-și competența Parlamentului sau Curții Constituționale) sau că decizia unei instanțe de judecată e ilegală (arogându-și competențele instanței de judecată ierarhic superioare). Coincidență sau nu, dar ei au venit cu opinia separată în ziua în care la CSP au fost remise ultimele rezultate de la Comisia Pre-vetting, zi din care CSP are la dispoziție 7 zile să anunțe data convocării Adunării Generale a Procurorilor, ceea ce înseamnă încetarea ireversibilă a mandatului lor în decurs de circa 2 luni”.

Acuzând colegii de faptul că au venit cu o opinie personală, Cebotari la final de mesaj menționează că acest text ”este opinia mea personală și nu reflectă neapărat poziția celorlalți membri CSP”.

La distanță de un an, după ce a fost numită în funcția de Procuror Șef al Procuraturii Anticorupție, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat Opinia separată a celor trei membri ai CSP cu privire la rezultatele concursului din 2022. În documentul semnat de către membrii CSP Eduard Varzar, Angela Motuzoc și Inga Furtună se precizează că „Nu susținem hotărârea vizată a Consiliului Superior al Procurorilor și, fiind în dezacord cu poziția majorității, care a votat pentru adoptarea acesteia, formulăm prezenta opinie separată, în vederea expunerii raționamentelor de care ne-am condus”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procuratura Anticorupție are o nouă procuroră-șefă. Când va fi numită în funcție Veronica Dragalin

#CSP #scandal diploma Dragalin #Veronica Dragalin

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.